Romania este cu 20 de ani in urma Belgiei care recicleaza 90% din gunoiul municipal. Pana in 2020, tara noastra trebuie sa recicleze macar 50% din acest deseu. Avem sanse?

1. Ce procent din numarul romanilor au acces la containerele albastre, verzi si galbene si ce procent dintre acestia il si folosesc?

In prezent, peste 20% din populatia Romaniei are acces la serviciul de colectare selectiva, prin sistemul Eco-Rom Ambalaje, realizat integral de producatorii de bunuri ambalate. La sfarsitul anului 2010, peste 4 milioane de romani beneficiau de containerele colorate, ca urmare a investitiilor proprii, in crestere cu peste 1 milion de persoane fata de anul 2009. Acest lucru s-a datorat si faptului ca infrastructura a fost marita, in 2010, cu 50% fata de anul precedent, iar numarul localitatilor conectate a crescut, astfel incat, la sfarsitul anului trecut, 150 de localitati beneficiau de sistem.

La nivel national, putem afirma ca rezultatele inregistrate sunt relevante, in conditiile in care, conform ultimelor date furnizate de Administratia Fondului pentru Mediu in 2010, 78% din cantitatea de deseuri de ambalaje reciclate raportata de catre autoritati in 2010 era realizata de catre Eco-Rom Ambalaje.

Referitor la numarul romanilor care utilizeaza containerele de colectare selectiva, acesta este in crestere, cel putin in cazul serviciilor realizate prin investitiile Eco-Rom Ambalaje. Anul acesta am livrat deja 75% din infrastructurata agreata cu autoritatile locale pentru 2011, ceea ce inseamna o crestere a locuitorilor cu acces la containerele speciale cu aproape 1 milion pentru anul in curs.

In locatiile din portofoliu, procentajul celor care participa in mod frecvent este in medie de 30%. Comoditatea, ignoranta si faptul ca nu stiu ce presupune efectiv acest proces stau la baza motivelor invocate de cei care nu separa deseurile.

Date fiind tintele impuse de UE, din ce in ce mai multi romani vor trebui sa aiba acces la sistemul de colectare selectiva, iar numarul participantilor la procesul de colectare, respectiv reciclare, va creste. Desigur, conditia pentru a reusi este ca legislatia actuala, modificata recent prin cresterea obligatiilor tuturor actorilor-cheie implicati: producatori, autoritati, si cetateni, sa fie aplicata.

2. Cat de mult s-a schimbat perceptia in cazul dvs? Acasa colectati selectiv?

Privind lucrurile din interior, eforturile sunt foarte mari pentru implementarea colectarii selective si intampinam numeroase obstacole pe parcurs – de multe ori ne luptam cu lipsa de intelegere a necesitatii functionarii sistemului, cu mentalitati care nu au nicio legatura cu Romania anului 2011 si cu un ritm lent de adoptare a deciziilor.

Eu colectam separat deseurile inainte sa lucrez pentru Eco-Rom Ambalaje si asta pentru ca ma intereseaza mediul si, totodata, cred in importanta aportului fiecaruia dintre noi, prin gesturi mai mici sau mai mari, pentru schimbare. Pana de curand nu aveam la dipozitie serviciul de colectare acasa si aduceam deseurile de ambalaje la unul dintre punctele aflate in apropierea biroului. De 4-5 luni am posibilitatea sa depun plasticul si metalul in containerul galben din fata blocului, iar sticla si hartia continui sa le depun la punctul din fata biroului. Si, desigur, in permanenta observ oameni acasa, la birou si in proiectele noastre pentru a gasi cele mai creative metode de a-i determina sa colecteze selectiv.

3. Din observatiile dvs, cat de mult s-a schimbat perceptia romanilor in privinta colectarii selective a ambalajelor?

Eco-Rom Ambalaje a demarat primele proiecte pilot de colectare selectiva in 2005-2006. Am inceput cu 14 localitati si 10 puncte de containere colectare selectiva in fiecare localitate. La vremea aceea, sistemul le era total necunoscut romanilor, cu exceptia a 1-2 proiecte finantate de UE. Cei mai multi dintre cei care cunosteau sistemul il vazusera in strainatate.

Dupa 5 ani de activitate in domeniu, cred ca am facut progrese importante. Romanii s-au pliat destul de repede pe acest serviciu. Si, chiar daca, din pacate, adesea, multora dintre noi nu le vine sa creada ca in Romania se face reciclare, este o realitate si cifrele, traduse in rezultate, vorbesc de la sine; in plus, investitiile in aceasta industrie cresc continuu, existand inclusiv o piata a muncii in acest domeniu, cu perspective importante in viitor.

4. Tot din observatiile dvs, autoritatile se implica suficient in educarea si informarea cetatenilor asupra riscurilor? Ce le reprosati?

In urmatorii doi ani, provocarile autoritatilor centrale si locale sunt enorme si vizeaza realizarea sistemelor de gestiune a deseurilor la nivel local si national. Asta inseamna, pe scurt, acoperirea de 100% cu servicii de salubritate – contractarea serviciilor de colectare, inclusiv colectare selectiva, sortare, transport la reciclare, depozitarea deseurilor in depozite conforme. Obligatiile de colectare selectiva sunt stabilite pana in 2020 si anume: acoperirea cu servicii de colectare selectiva la nivel national pana in 2015 si reciclarea a cel putin 50% din deseul menajer, cel putin pentru sticla, hartie, plastic si metal.

Autoritatile centrale au luat initiativa in acest sens, punand presiune inclusiv pe producatori, pentru care, incepand din acest an, obligatiile legale de reciclare au crescut si s-au si inmultit. Practic, acestia au fost obligati sa atinga obiectivele prevazute in 2013 incepand din 2012 si toate obligatiile au fost devansate cu un an. In plus, au fost impuse obligatii de reciclare pentru PET si Aluminiu, Romania fiind practic printre putinele tari cu aceste cerinte – care sunt o adevarata provocare. De exemplu, anul acesta producatorii sunt obligati sa recicleze 54% din ambalajul de sticla introdus pe piata, PET – 42%, Metal – 50%, (din care aluminu 17%), hartie – 60%.

5. Ultimul studiu Eurostat legat de modalitatea in care sunt gestionate deseurile municipale in statele europene, arata ca un roman a produs, in 2009, 396 de kg de deseuri municipale, din care doar 1% au fost reciclate, restul ajungand la groapa de gunoi. De ce credeti ca romanii sunt in coada clasamentului, mai ales ca de cativa ani se face educatie in privinta reciclarii si colectarii selective? Ce le lipseste romanilor pentru a fi mai responsabili?

Diferenta dintre noi si majoritatea statelor europene este ca ei au avut un timp mult mai lung de pregatire, de informare si educare despre colectarea selectiva, de legiferare a sistemului si de implementare a acestuia. Colegii nostri belgieni (care recicleaza peste 90% din deseul municipal, conform Eurostat si sunt in partea opusa a statisticilor) sustin ca si ei se aflau in acelasi stadiu acum 20 ani. Diferenta majora este ca noi nu mai avem acei 20 de ani la dispozitie: trebuie sa facem schimbari majore intr-un interval mult mai scurt de timp.

Procentul de 1% deseuri reciclate din totalitatea deseului municipal este relevant pentru 2009. Exista o obligatie a autoritatilor locale sa diminueze cu 15% deseul pus pe groapa, asta insemnand ca o mare parte din acel 15% trebuie directionat catre reciclare. Acele primarii care nu au realizat acest obiectiv vor fi sanctionate si, din informatiile noastre, se pare ca numarul amenzilor este mare, iar acestea nu sunt deloc mici.Tin sa fac o mentiune, in ceea ce priveste deseurile municipale: ele nu sunt doar deseuri de ambalaj, ci in aceasta categorie sunt incluse toate tipurile de deseuri generate la nivel de oras: deseuri textile, deseuri provenite din constructii, deseuri biodegradabile, deseuri periculoase, DEEE-uri etc.

Daca ma intrebati ce cred eu ca le lipseste romanilor pentru a fi mai responsabili, probabil voi raspunde ca speranta si credinta in schimbare.

6. Exista o lege care se refera la colectarea selectiva a deseurilor in institutiile publice. Aveti parteneriate cu institutiile publice? Exista o statistica a colectarii deseurilor din aceste insitutii? Care dintre ele sunt mai productive in cazul colectarii selective?

Legislatia actuala prevede obligatia de a colecta selectiv pentru toti cei care genereaza deseuri de ambalaje – persoane fizice si juridice – inclusiv penalitatile aplicate in cazul nerespectarii acestor obligatii.
Legea colectarii selective in institutii prevede detaliile organizarii unui astfel de serviciu intr-o institutie publica, ceea ce este benefic datorita modului clar in care este prezentat sistemul, precum si datorita introducerii necesitatii responsabilizarii in ceea ce priveste gestionarea deseurilor. In plus, trebuie apreciat faptul ca a fost un semnal dat autoritatilor, ca toti functionarii si personalul din institutii sa inceapa sa separe deseurile si sa dea un exemplu comunitatilor din care fac parte.

Aceasta initiativa apartine Comisiei pentru Mediu din Camera Deputatilo,r, in parteneriat cu organizatia neguvernamentala Green Report. In momentul in care legea si-a intrat in drepturi, initiatorii au demarat o campanie de informare si promovare a acesteia pentru a fi pusa in practica, la care ne-am alaturat si noi si dar alte institutii importante, precum Garda Nationala de Mediu.

In cadrul acestei campanii, lucram, impreuna cu cei de la Agentia Nationala pentru Protectia Mediului, la un sistem de colectarea a datelor referitoare la cantitatile colectate, sistem care speram sa fie gata curand.