SOS pădurile virgine din România
Pădurile virgine sunt acele zone unde natura nu a primit nici o intervenţie din partea oamenilor. În România mai există în jur de 250 000 de hectare de astfel de păduri, însă doar 18% dintre ele au un statut de protecţie, restul sunt în pericolul de a fi distruse. World Wide Fund for Nature (WWF) sare în ajutorul acestora şi sfătuieşte autorităţile să le declare păduri strict protejate. A demarat campania „Salvaţi pădurile virgine“ şi a reuşit să impună un subiect în media fără tente senzaţionale. Cauza a strâns peste 106 000 de semnături virtuale şi a devenit subiect de discuţie în toată presa românească. Subiectul a ajuns şi pe buzele preşedintelui României şi chiar a prinţului Charles.
De ce dispar pădurile virgine
Cererea tot mai mare de lemn pe piaţă şi construcţia de drumuri în păduri atacă „puritatea pădurilor“. În această petiţie, ministrul Mediului este rugat să ia măsuri urgente de protecţie eficientă a ultimilor păduri virgine din ţara noastră şi modificarea cadrului legislativ pentru protecţia lor şi asigurarea de fonduri pentru plăţi compensatorii către proprietarii privaţi de pădure. „Oamenii s-au luptat pentru ceva ce nu au văzut şi probabil n-o să vadă vreodată. Rezultatul nu este palpabil. Cu toate acestea am primit mii de mailuri, oamenii doresc să se implice. În România, suntem la nivelul în care trebuie să le spunem tuturor cum să se implice“, ne-a spus Magor Csibi, directorul de programe al WWF România, care, împreună cu echipa sa, a tradus limbajul de specialitate al experţilor WWF în limbajul comun. Până la jumătatea lunii decembrie s-au strâns peste 106 000 de semnături şi lumea încă este activă.
Promisiunile Ministrului Mediului
Mult mai important decât numărul semnăturilor este efectul lor de sensibilizare a autorităţilor faţă de această cauză. La jumătatea lunii noiembrie, ministrul Mediului, Laszlo Borbely, însoţit de presă şi autorităţi locale, a vizitat una dintre pădurile virgine din judeţul Braşov, e vorba de cea din Ocolul Silvic Pădurile Şincii. Ministrul a constatat la acea dată în mod direct diferenţa dintre cele 351 de hectare de pădure protejate acolo de WWF pr in fondurile colectate prin „Campania 2%“ şi porţiunea de pădure exploatată legal înainte ca organizaţia să fi putut interveni. După vizită, Borbely a promis că până la sfârşitul anului se va finaliza actul normativ care să protejeze pădurile virgine. Mai mult, în 2-3 săptămâni se va încheia un protocol de colaborare între WWF şi Ministerul Mediului şi Pădurilor. O altă veste bună este că Ministerul Mediului a identificat, împreună cu Ministerul Agriculturii, fonduri europene în valoare de 100 de milioane de euro pentru asigurarea compensaţiilor pentru proprietarii privaţi de pădure virgină. Întrebat dacă iniţiativa organizaţiei este susţinută şi de primul om în stat, Magor Csibi ne-a răspuns că nu a vorbit cu Traian Băsescu despre acest proiect. Şeful statului doar a declarat la un eveniment public că din punct de vedere al turismului, păstrarea pădurilor virgine şi a populaţiei de urşi este un deziderat important. „Noi am reacţionat cu o scrisoare deschisă în care i-am mulţumit că a vorbit despre aceste lucruri, i-am reamintit că ne poate ajuta mai departe, i-am prezentat cazul drumului drumului naţional 66A (care leagă oraşul Petroşani de DN67D, pe Valea Cernei), unde păduri virgine unice în Europa sunt distruse pentru a construi un drum fără justificare economică sau de dezvoltare“, ne-a povestit directorul WWF România.
Ce prevede protocolul
„În acest moment lucrăm la forma finală a protocolului, în decembrie vom semna cu ministrul Mediului. Am avut discuţii în comisiile tehnice, ne-am întâlnit cu Regia Naţională a Pădurilor, cu Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice, şi cu oamenii de la ministere“, ne-a spus Magor Csibi. Protocolul prevede inventarierea tuturor pădurilor virgine din România. Practic se va face un catalog al pădurilor virgine. Apoi se va declara statutul de protecţie 100% a tuturor pădurilor virgine, iar în ultima fază proprietarii privaţi vor fi recompensaţi, pentru că nu ei răspund din buzunarul lor pentru biodiversitatea din România. „După semnarea protocolului, aşteptăm două ordonanţe ministeriale, una prin care se schimbă încadrarea forestieră a pădurilor virgine, iar cea de-a doua care se referă la compensarea proprietarilor privaţi“, mai adaugă Magor Csibi. Mai departe, organizaţia va încerca să ajute autoritaţile să păstreze aceste păduri şi după semnarea protocolului. Anul viitor se anunţă unul foarte important pentru că se va lucra la cartografierea acestor păduri. Numai experţii pot spune în ce măsură vorbim despre păduri virgine, cvasi virgine şi păduri seculare. WWF speră că până la jumătatea anului viitor, toate problemele legate de pădurile virgine să fie rezolvate.
De ce România nu-şi protejează pădurile?
România stă bine la capitolul legislaţie. Avem legi silvice europene, avansate. Problema este transpunerea lor, şi ce se întâmplă pe teren. „Cred că cea mai mare problemă a ţării este că nu ne dăm seama de valoarea acestor păduri. Atâta vreme cât problema pădurilor este izolată la un singur minister şi nu este discutată la şedinţele de guvern, atunci nu vom avea parte de o protecţie reală a pădurilor.“ „În 2009, România avea 6,4 milioane de hectare de păduri, cifra încasată la bugetul de stat anul trecut a fost de 250 de milioane de euro. Dacă facem un calcul, aflăm că fiecare hectar a generat 38 de euro“, spune Magor Csibi. Calculând rata de profit, ne dăm seama că un hectar de pădure a generat un venit de doar 5 euro.
Pădurile generează o sursă de „venit“
Când ne gândim la păduri, observăm că sunt extrem de multe lucruri care au legătură cu ea. „Fructele de pădure şi multe alte lucruri care se găsesc în pădure nu reprezintă locuri de muncă pentru oamenii din împrejurimi, dar sunt un «venit» important, pentru că acei oameni realizează multe produse din care câştigă bani şi câteodată supravieţuiesc iarna datorită ciupercilor şi fructelor adunate. Vorbim de integrarea romilor, există grupuri de romi care sunt specializaţi pe cules fructe, cules flori, ciuperci şi din asta supravieţuiesc în timpul anului. Dacă aceşti oameni îşi pierd singură lor sursa de venit, ce-ar trebui să facă?“, se întreabă retoric Magor Csibi. Toate demersurile WWF împing toată lumea în aceeaşi direcţie, încearcă să creeze masa critică care să ceară o viziune integrată. Pentru că nu există decizii bune sau rele, ci mai multe unghiuri de abordare, iar organizaţia încearcă să fie cu temele la zi şi la îndemâna autorităţilor atunci când au nevoie de expertiză.
Cum pot participa angajaţii din companii
„În companiile unde există o comunitate, ele au reacţionat ca o comunitate, oamenii au interacţionat între ei. Ce ar trebui să învăţăm totuşi este că această campanie are un efect simbolistic pentru oameni“, ne spune Magor Csibi. Oamenii nu trebuie să aştepte până când o organizaţie vine cu o campanie. Trebuie să înţeleagă că rolul lor în comunitate este vital.
„Pădurile reprezintă aurul nostru verde. Dacă aurul verde este vândut la grămadă cu multe alte metale nepreţioase, el nu va valora nimic. Trebuie să privim pădurea dincolo de valoarea copacilor, a lemnului. Pădurea noastră are valori inestimabile, pe lângă biodiversitatea bogată, avem o serie de produse secundare, plante medicinale, fructe, care sunt total ignorate.“ Magor Csibi, director de programe, WWF România
