Voluntariatul – de la provocare la învățare și cunoaștere
1. Cine este Sorina?
Sunt o tânără de 24 de ani din Calafat, Dolj. Locuiesc de 5 ani în Bucureşti, iar în timpul liber merg la proiecții de film, conferințe pe tema antreprenoriatului, evenimente muzicale, mă plimb cu bicicleta, rolele sau trotineta ori merg în ceainării. Îmi place să călătoresc și mai nou, să fac voluntariat.
2. Ce facultate ai terminat şi cum a pornit aventura în voluntariat?
După terminarea facultății de Management Economic, am urmat un master în Managementul Afacerilor Mici și Mijlocii, ambele la ASE. Înca nu am dat dizertația, dar o voi face anul acesta.
Aventura de voluntariat a început tot în apropierea ASE-ului, când am cunoscut 4 voluntare (2 spaniole și 2 poloneze), din întâmplare, pe stradă.
Le-am recomandat un local unde să ia prânzul, am făcut schimb de număre de telefon și am descoperit că fac un stagiu Serviciul European de Voluntariat (EVS) în cadrul Asociației Young Initiative. Ulterior, am participat la întâlnirile pentru învățarea și practicarea limbii spaniole, activitate organizată de către cele 2 voluntare spaniole, și așa am putut afla despre proiectul în care am participat.
3. În ce domeniu ai lucrat în timpul facultăţii? Cu ce te ocupi în prezent?
Mi-a plăcut ASE-ul pentru că am avut posibilitatea să lucrez și să muncesc în același timp. În facultate am avut joburi part-time ca cel de promoter, am lucrat în call-center, iar practica din anul III de studii, pe lângă un job, mi-a dat posibilitatea să cunosc un IMM îndeaproape. În timpul masteratului am făcut contabilitate primară și vânzări pentru o firmă de consultanţă IT pană am început proiectul EVS.
De la începutul acestei luni, lucrez part-time tot în cadrul unui IMM pe partea de contabilitate primară, dar intenționez să găsesc un job în domeniul financiar unde să-mi pot folosi cunoștințele de limba spaniolă.
4. Ce a presupus voluntariatul şi de ce ai ales Spania ca destinaţie?
Serviciul European de Voluntariat în care am fost implicată a durat 10 luni, din martie 2015 până în decembrie 2015, se numește “Working with Spanish Associations”. În prezent se desfășoară “Working with Spanish Associations 2“ în care este implicat încă un tânăr român. Am avut 3 colege: Teo din România, Marta din Italia și Barbara din Austria.
Nu am ales țara, ci proiectul. De ce? Pentru că am sprijinit diverse asociații în activitățile lor în lucrul cu persoane aflate în risc social, tinerii, am lucrat cu copiii dintr-un spital din oraș, am organizat activități culturale, am făcut cursuri de limba română pentru voluntarii ce urmau să vină în România, și, pe lângă asta, am lucrat în cadrul organizației gazdă – Consejo Local de la Juventud de Ciudad Real.
Am început cu activități de social media pentru promovarea proiectului nostru, am căutat noi proiecte pentru tinerii interesați, am organizat workshopuri despre Erasmus+ și EVS, am recrutat și am selecat voluntari pentru proiectele partenerilor, am participat la târgul de joburi, conferințe în cadrul Universității Castilla – La Mancha din Ciudad Real și, totodat,ă am participat la pregătirea, implementarea și realizarea raportului Seminarului European YEIP. O parte din program era dedicată cursurilor de limba spaniolă pe o platformă online oferită de către UE.
O serie de activități diverse și interesante ce m-au ajutat să cunosc oameni noi, să lucrez într-un mediu multicultural și să mă adaptez la diverse situații.
5. Cat a durat acomodarea într-o ţară străină? Care au fost provocările pe care le-ai întâlnit cât ai locuit în Spania?
Cred ca este destul de greu de cuantificat în cifre cât a durat să mă acomodez cu o noua țară și o nouă cultură. În prezentările despre EVS tot timpul menționam voluntarilor că trebuie să fie pregătiți să se adapteze la o noua cultură și că trebuie să facă față șocului cultural.
Ei bine, șocul cultural l-am simtit și eu pe deplin, iar adaptarea la noua cultură a fost una dintre cele mai mari provocări. Pe lângă aceasta, o alta provocare dar și o barieră la început, a fost reprezentată de limbă. Am plecat în Spania fără să studiez limba spaniolă doar cu câteva cuvinte pe care le stiam de la televizor sau de la cursul realizat cu voluntarele.
Deși plecasem de acasă de la vârsta de 19 ani și eram obișnuită să împart o cameră sau un apartament cu alți tineri, a fost o provocare să locuiesc 10 luni cu tineri din alte tări și făcând parte din alte culturi. Și da, am făcut față provocării bucurându-mă de perioada petrecută cu colegele mele, descoperindu-le cultura, tradițiile și obiceiurile culinare.
În cadrul proiectelor EVS, ți se oferă cazare sau ai un apartament închiriat și ți se plătesc cheltuielile de întreținere. Acest aspect diferă de la proiect la proiect. Poți lucra într-o grădiniță și poți avea cazare acolo de-a lungul proiectului, de exemplu.
Ei bine, ceea ce vreau să spun este că, pe lângă aceste cheltuieli, ți se oferă și o sumă fixă de bani de buzunar și bani de mâncare (în funcție de proiect), iar gestionarea unui buget fix într-o monedă străină a reprezentat, de asemenea o provocare.
5. Vorbeste-mi despre ce a presupus organizarea unui seminar European cu 10 asociaţii din 8 ţări ale Europei.
Proiectul seminarului European “Young Europe In Progress” a fost scris de către asociația gazdă la sfârşitul lui 2014, aprobat de către Agenția Națională Spaniolă la începutul lui 2015 pentru că UE oferă termene pentru depunerea proiectelor.
Noi, voluntarii europeni împreună cu alți tineri voluntari din oraș ne-am implicat în partea de implementare a acestuia ce a durat aproximativ 3 luni prin activități precum menținerea legăturii cu cele 10 asociații partenere, dar și cu participanții desemnați de acestea.
Două dintre asociațiile ce au participat la acest seminar sunt din România. În general, asociațiile din România sunt foarte buni parteneri pentru cele din Spania și apreciate pentru ideile, acțiunile și personalul bine pregătit de care dispun.
De asemenea, ne-am ocupat de activități administrative cum ar fi cazare, mâncare, costuri de transport, activități de marketing precum mape de prezentare, materiale promoționale sau realizarea unui Infokit, pregătirea cinei interculturale și a serii interculturale (două activități ce mie mi-au plăcut mult pentru că am descoperit cultura si bucătăria altor țări direct de la locuitorii acesteia), dar și o parte din workshopurile axate pe educație non-formală. Ulterior, am ajutat la realizarea raportării proiectului către Comisia Europeană.
Pot spune că acest seminar a fost cea mai frumoasă și complexă activitate pe care am desfășurat-o în cadrul proiectului meu EVS.
6. Care au fost experienţele plăcute, dar şi cele neplăcute pe care le-ai experimentat?
Un proiect EVS îți oferă contacte și prieteni. Şi asta mi-a plăcut mult pentru că am cunoscut oameni din diferite colțuri ale lumii, cu povești interesante sau pur și simplu tineri care după liceu participă în proiecte internaționale.
Mi-a plăcut că am locuit într-un oraș mic și am avut ocazia să descopăr cultura spaniolă îndeaproape. Este plăcut la prânz să mergi acasă, să te odihnești (siesta), apoi să mergi la muncă, dar este neplăcut să vezi că este deschis doar supermarketul în perioada aceea a zilei. Ceea ce nu a fost confortabil deloc au fost temperaturile de +45 grade Celsius din vară.
Totuşi, mi-a plăcut perioada în care țara ia o pauză și toată lumea pleacă în vacanță, călătorește și se relaxează, lucru pe care l-am făcut și eu. Pentru un buget limitat mi-a fost greu să călătoresc cu trenul în Spania deoarece este destul de scump însă mă bucur că am descoperit alte variante ieftine și am putut vizita mai multe regiuni ale țării.
Întreg proiectul a fost o experiență plăcută dar au existat momente în care am simțit că nu mă pot adapta la modul de lucru sau la cultura spaniolă, dar tocmai prin acestea am putut să mă schimb, să devin mai flexibilă și mai ales să ies din zona de confort.
Orice proiect are și părți bune și părți rele, nu există proiectul perfect și trebuie să te adaptezi. Proiectul meu îl pot numi și un proiect de autogestiune a activităților și timpului.
7. Ce recomandări ai pentru cei care vor să facă voluntariat în Europa?
Este dificil, cred eu, să convingi un tânar român să plece în străinătate să facă voluntariat. Și spun asta pentru că la noi tinerii lucrează încă de pe băncile facultății și dacă prind un post bun într-o firmă, cu greu renunță la el pentru un program de voluntariat sau nu vor să plece din comoditate, teamă sau diverse alte motive.
Dar eu consider că este important să beneficiem de aceste programe europene și ar trebui să o facem din plin mai ales că este gratuit și este o oportunitate pe care o aveam, poate, o dată în viață.
Trebuie să ieșim din zona de confort, să aducem noi practici în țară și să ne implicăm mai mult în societatea în care trăim.
Este important să îți alegi un proiect pe un domeniu care îți place nu doar pentru că este într-o anumită țară. Totodată, participarea într-un asemenea proiect este certificată Youthpass adică îți sunt recunoscute anumite competențe dobândite de-a lungul proiectului.
Sorina a avut o experienţă reuşită şi benefică făcând voluntariat european pentru că şi-a schimbat modul de a gândi și a acționa, i-a dat ocazia să se cunoască mai bine, să aibă mai multă încredere în ea și să îşi descopere noi calități și aptitudini.