Banii pot cumpăra fericirea, dar doar până la un punct: Cât de mult pui preț pe avuție?
Peste acest nivel, creșterea căștigurilor nu duce, de obicei, și la o creștere a gradului de fericire. Dar există câteva nuanțe pe care le vom analiza în continuare.
Studiul a fost bazat pe un chestionar la care au răspuns peste un milion de persoane în cadrul proiectului Gallup World Poll.
Respondenţii din ţări din toată lumea au fost rugaţi să evalueze cât de mulţumiţi sunt de viaţa lor folosind calificative de la 0 la 10. Ulterior, acestea au fost corelate cu venitul lor anual.
Drept urmare, studiul a confirmat ideea potrivit căreia oamenii cu mai mulţi bani sunt mai fericiţi decât cei care câştigă mai puţin.
Însă există un prag, numit "punct de saturaţie", peste care nivelul de fericire nu mai creşte odată cu venitul, transmite Quartz.
Acesta variază în funcţie de regiune, conform graficului de mai jos:
Deci banii pot cumpără fericirea, dar doar până la un punct. În regiunea noastră, punctul de saturaţie este reprezentat de un venit anual de 45.000 de dolari. Adică de peste 7 ori câștigul mediu din ţara noastră.
Studiul este interesant prin faptul ca reuşeşte să cuantifice, la modul general, nivelul până la care creşterea veniturilor este asociată în mod direct cu o creştere a gradului de fericire.
În aceste condiții, am vrut să aflăm unde se află partea financiară pe scara de valori a noastră, ca popor, dacă e ceva legat de structura societății în care trăim.
"Banii sunt importanți pentru români la fel cum sunt pentru oricare altă națiune. Românii încă au în spate perioada comunistă când averi, în adevăratul sens al cuvântului, aveau foarte puțini, iar chiar dacă existau persoane cu venituri mai mari, din cauza numărului mic de servicii, nu aveau o viață cu mult diferită de a celorlalți. Banii sunt încă foarte importanți pentru noi, dar nu există o cultură a construirii unei averi, cu atât mai puțin impresionante", punctează George Chiriacescu, psiholog şi psihoterapeut adlerian (www.animaetanimus.ro).
Fiecare e ”construit” în felul lui?
Numai că aspectul financiar este perceput diferit de la individ la individ. "Rolul banilor, la nivel personal, este dat de propria viziune a fiecărui individ. Desigur, pentru unele persoane, banii sunt un mijloc de a-și atinge scopurile, iar pentru alții ei devin un scop în sine. Banii pot aduce un nivel de trai ridicat, dar fericirea nu este garantată de aceștia per se", atrage atenţia George Chiriacescu.
Acest lucru îmi amintește de o frază celebră rostită de actrița Bo Derek: ”Cine spune că banii nu cumpără fercirea înseamnă că nu știe unde să se ducă la cumpărături”.
Numai că declarația ei vine în contrapondere cu cea a lui Markus Persson, creatorul Minecraft, care a vândut popularul joc către Microsoft în 2014 pentru suma de 2,5 miliarde de dolari. După această tranzacție, el a spus că noul său statut social nu i-a adus boost-ul așteptat: ”Să mă relaxez cu prietenii in Ibiza și să petrec cu oameni faimoși, să fac tot ce îmi trece prin cap… și totuși nu m-am simțit niciodată mai singur”.
Da, banul poate avea un efect diferit de la individ la individ, căci fiecare definește fericirea in termenii săi, nu-i așa?
Sonja Lyubomirsky, profesor de psihologie si autor al The How of Happiness, spune că gradul de fericire este dat în proporție de 50% de chestiuni intrinseci – adică de lucrurile cu care ne naștem, care sunt în ADN-ul nostru. Cu alte cuvinte, unii au o atitudine pozitivă și sunt fericiți ”de la natură”. În schimb, circumstanțele vieții – categorie la care intră și venitul – reprezintă doar 10% din ”rețeta” fericirii.
Restul de 40% e dat de activitățile pe care le facem pentru a avea o stare de spirit bună. Iar aici banii pot juca un rol important, dar nu neapărat cel la care am fi tentați să ne gândim.
De exemplu, suntem mai fericiți atunci când suntem generoși, când ajutăm pe cineva. Michael Norton de la Harvard Business School (HBS) a realizat un studiu interesant. Le-a dat voluntarilor o sumă modică de bani și le-a spus să facă ce vor cu ei, fie să îi investească în ei înșiși, fie în alții. La final, cei care au fost generoși cu cei din jurul lor au raportat un nivel mai mare de fericire decât ceilalți.
De asemenea, cercetătorii de la National Institute of Health din Statele Unite au demonstrat că există o legătura între actele de caritate și activarea unei părți din creier asociate cu plăcerea, care eliberează endorfine. Iar cel mai bine cheltuiți bani sunt cei care ne ajută să construim relații cu alții, potrivit unui alt studiu HBS.
Salariul nu mai e cel mai important criteriu în alegerea unui loc de muncă
Psihologul George Chiriacescu spune că din ce în ce mai mult oamenii înțeleg că banii, ca scop în sine, nu pot deveni un țel rezonabil și sănătos. "Tipul de relații pe care le ai cu cei din jur, modul în care ești apreciat de către aceștia validarea rezultatelor și a ta ca persoană , devin noi ținte. Echilibrul se naște odată cu educarea maselor, atât din punct de vedere financiar cât și emoțional", adaugă psihologul.
Iar acest lucru se vede și în alegerea unui job. Potrivit studiului Romania’s Favorite Employers, realizat de Inspire Group în 2017, salariul este abia pe locul șase în topul criteriilor urmărite pentru evaluarea unui loc de muncă. Pe primul loc se află "respectarea contractului, seriozitate", pe locul doi, "mediu de lucru plăcut", iar pe locul trei, "relațiile bune cu superiorii și managementul". Urmează, în ordine, "echilibrul între viață personală și profesională" și "oportunitățile de promovare și dezvoltare".
Deci banii aduc fericire ori ba?
Ei bine, poate că răspunsul cel mai potrivit ar fi și da, și nu. E clar că avem nevoie de venituri suficiente pentru a ne acoperi nevoile de bază, iar o creștere a salariului provoacă un impact pozitiv în ceea ce privește wellbeing-ul, însă trebuie să ținem cont și de efectele pozitive ale generozității și relațiilor solide.
Deci poate că ar fi cazul să ne axăm mai puțin pe câți bani avem și mai mult pe cum îi cheltuim.