Birouri verzi: Cum să integrăm natura în spațiile în care lucrăm

Deja nu mai e cazul să ne întrebăm de ce ar trebui să integram elemente din natură în spațiul în care lucrăm. Acum ar trebui să ne gândim cum să facem asta și să trecem la treabă.

Numeroase studii de specialitate au arătat că așa-numita infrastructură verde are beneficii multiple asupra angajaților: crește productivitatea, induce o stare de bine, oxigenează mai bine creierul și stimulează creativitatea.

De câțiva ani buni, companii mari din SUA au integrat natura în spațiul de lucru. De exemplu, Facebook are adevărate parcuri pe acoperișuri, în timp ce angajații companiei Kickstarter mănâncă la prânz fructe și legume plantate de ei în grădinile urbane aflate în complexul în care lucrează.

Clădirile prietenoase cu mediul este un trend care a ajuns și în România, având în vedere că tot mai multe proiecte imobiliare mari primesc certificări pentru eficiența energetică. Însă abia suntem la început în ceea ce privește integrarea elementelor din natură în spațiul în care muncim (și – de ce nu? – în spațiul în care locuim). Și nu mă refer la plantele de pe birouri, ci la mini-ecosisteme care să ne însoțească și să ne înfrumusețeze munca. În plus, acestea contribuie la îmbunătățirea stării generale a mediului înconjurător și la reluarea ciclurilor naturale care au fost distruse odată cu urbanizarea excesivă.

Dar, așa cum spuneam la începutul articolului, trebuie să ne mișcăm repede. Conform unui studiu realizat de CBRE anul trecut, stocul modern de spatii de birouri din Capitală se situa, la finele lunii octombrie 2018, la aproximativ 2,89 milioane de metri pătrați. Dacă adăugăm gradul ridicat de poluare, evident ne duce cu gândul la sufocare.

Spații verzi insuficiente – O mare problemă a Capitalei

Bucureștiul se află și anul acesta în topul celor mai poluate orașe din Europa, situându-se pe locul al șaptelea în clasamentul general și al treilea la nivelul Europei de Est, unde este depășit doar de orașe industriale din Rusia și Ucraina, conform clasamentului Numbeo realizat în funcție de indicele poluării.

La polul opus se afla orașe ca Helsinki, Zurich, Stockholm, Viena sau Oslo, care sunt de până la cinci ori mai puțin poluate decât capitala țării noastre.

Așadar, ce fac alții și putem face și noi? Cheia o reprezintă spațiile verzi.

În capitala Norvegiei, Oslo, din suprafața totală de 454 de kilometri pătrați, 242 de kilometri patrati sunt ocupați de păduri și alte spații verzi. Un adevărat plămân verde.

În București, pe de altă parte, doar 7,5% din suprafața orașului este ocupată de spații verzi, din care 39% se afla în Sectorul 1, unde a fost luată în calcul și pădurea Băneasa. În aceste condiții, indicele de spațiu verde public este de numai 9,86 mp/locuitor, conform statisticilor oficiale incluse in raportul Vital Signs dedicat Capitalei. Pentru comparație, în Viena raportul este de 120 mp de spațiu verde/locuitor.

Going green

Am stat de vorbă cu Gary Grant – promotorul acoperișurilor verzi, consultant internațional în soluții de înverzire a orașelor și autor a numeroase cărți despre integrarea elementelor naturale în peisajul urban – despre modul în care Capitala și, în general, orașele din țara noastră pot deveni mai prietenoase cu mediul, dar și despre cum putem aduce natura mai aproape de noi, chiar și în locul în care muncim. El vine în București, pe 28 februarie, la conferința „Leaving grey, living green – Maximize the open space”, la care sunt așteptați aproximativ 300 de arhitecți.

”Adoptarea unui stil de viață care să respecte mediul înconjurător este o călătorie de lungă durată. Începe din copilărie, cu cel mic care petrece timp afară, în natură, inclusiv la școală. Apoi, ar trebui ca ecologia să fie introdusă în aria curriculară și să fie impregnată în mentalitatea colectivă. Este nevoie ca fiecare dintre noi să înțeleagă cât mai bine modul în care funcționează ecosistemele, de care depindem cu toții.

Mai apoi, fiecare angajat ar trebui să facă loc naturii; mai mult, natura să facă parte din fiecare job și din fiecare profesie. Căci este responsabilitatea fiecăruia dintre noi să ne asigurăm că refacem natura.

Din păcate, revoluția industrială ne-a dat falsa impresie că putem trăi cumva în afara naturii și încă există oameni care cred acest lucru. Schimbarea mentalității începe însă să se simtă, căci din ce în ce mai mulți înțeleg că ar trebui să lucrăm împreună cu natura, nu împotriva ei”, explică Gary Grant pentru Revista CARIERE.

Numai că aceste schimbări pot dura zeci de ani, tocmai de aceea este nevoie să ne apucăm de treabă de pe-acum.

Cum putem integra elemente din natură în peisajul urban?

Multe studii arată că așa-numita infrastructură verde ne aduce multe beneficii, inclusiv aer mai curat, apă cu mai puține impurități, ne induce o stare de calm, oferă răcoare pe timpul verii, ne protejează de vânt și, nu în ultimul rând, ne oferă o mai bună stare fizică și mentală. Dincolo de wellbeing, investiția în infrastructura verde are, de asemenea, un puternic impact pozitiv în economie.

Gary Grant spune că integrarea elementelor din natură în orașele noastre poate fi făcută relativ ușor acolo unde există loc pentru parcuri. De asemenea, pe marginea multor străzi pot fi plantați copaci.

Însă în centrul orașelor, unde spațiul e mai limitat, este nevoie de creativitate. Aici pot fi realizate foișoare, pereți verzi în clădiri, balcoane cu verdeață, terase și acoperișuri verzi, ne explică specialistul.

Și că tot veni vorba, investiția în astfel de proiecte este mare?

În cazul grădinilor pe acoperiș. acestea pot fi făcute cu un efort financiar destul de mic. În plus, necesită o îngrijire deloc pretențioasă, susține Gary Grant.

El ne precizează că pereții vii pot consta în aranjamente simple de plante agățătoare sau instalații irigate cu ajutorul unor sisteme tehnologice care să susțină anumite specii de flori și arbuști. În exterior, aceștia au rolul de a oferi răcoare spațiului de lucru, iar culoarea verde contrastează într-un mod plăcut cu griul din jur. Amenajați în interior, filtrează aerul pe care îl respiră angajații, îi relaxează și îi ajută să se concentreze, punctează specialistul.

”Oricare ar fi bugetul, există numeroase posibilități prin care poți integra elemente din natură în spațiul de lucru, iar oamenii se vor bucura de beneficii. În plus, astfel de investiții sunt necesare și pentru a ne proteja de fenomenele meteo extreme care vor fi din ce în ce mai dese, în contextul schimbărilor climatice”, adaugă acesta.

Apa și orașele

L-am întrebat care e primul lucru care îi vine în minte când se gândește la natură. Răspunsul lui? Apa. ”Orașele sunt tot mai uscate și mai sufocate de căldură din cauza sistemului de drenaj și a numeroaselor suprafețe sigilate, prin care nu prea pot trece lichidele. Tocmai de aceea este nevoie să readucem apa în orașe. Apa pentru joacă, apa care se răcorească și apa care să mențină solul și vegetația într-o stare bună. Colegii noștri chinezi promovează conceptul Orașului-Burete, care se bazează pe un sistem gândit într-un mod în care precipitațiile să fie captate, apa fiind folosită în funcție de nevoie. Cred că ar trebui să copiem cu toții acest model”, spune Gary Grant.

Ce am putea învăța de la natură?

Natura face ca toate componentele să funcționeze bine și simultan. ”În viața modernă avem tendința să rezolvăm câte o problemă pe rând, iar de multe ori rezultatul e mai dezastruos ca problema inițială. Ar trebui să învățăm de la natură ideea de multi-funcționalitate și ciclicitate”, arată Gary Grant.

Cum putem convinge autoritățile, arhitecții, companiile și dezvoltatorii imobiliari să colaboreze în așa fel încât să avem mai mult spațiu verde în peisajul urban al României?

”Autoritățile sunt interesate să atragă investiții în orașele lor, să întărească capacitatea de rezistență, refacere și adaptare ca urmare a efectelor schimbărilor climatice, dar și să îmbunătățească condițiile de viață ale cetățenilor. Infrastructura verde asigură toate acestea și tocmai de aceea există interes pentru așa ceva.

Arhitecții și alți designeri sunt din ce în ce mai interesați de biofilie (teoria care spune că omul are o tendință intrinsecă de a se conecta cu elemente din natură), precum și de biomimetică (imitarea de modele, sisteme și elemente ale naturii în scopul de a rezolva probleme umane complexe). Dar aceștia pot merge și mai departe și, în loc să mimeze natura, să o îmbrățișeze direct, integrând elemente verzi în clădiri.

Mai mult, dezvoltatorii imobiliari învață despre eficiența energetică a clădirilor verzi și avantajul pe care îl aduce din punct de vedere al închirierii faptul că ocupanții pot sa admire natura din interior”, spune Gary Grant.

Împreună, aceștia se îndreaptă către aceeași direcție, anume aceea a unui viitor verde.