Bolile erei digitale: dependenţa de tehnologie

Smartphone, laptop, tabletă, computer personal, GPS, conectivitate, internet, televizor, obiecte de uz casnic şi aşa mai departe: chiar dacă am încerca să limităm utilizarea acestor aparate tot mai inteligente, tehnologia e pretutindeni în jurul nostru. Şi-a dovedit utilitatea, ne-a făcut viaţa mai uşoară şi ne-a permis iniţial să avem mai mult timp liber pentru noi – inclusiv pentru divertisment. Şi, în mod clar, televizorul, tableta sau smartphone-ul sunt în primul rând dispozitive care ne distrează şi ne ţin ocupaţi o bună parte din timp. Atât de mult, încât unii dintre noi îşi pierd discernământul şi nu mai ştiu să se oprească, utilizând necontrolat unul sau mai multe tipuri de dispozitive care, de altfel, nu mănâncă doar timp, ci și bani. O „sclavie tehnologică”, cum o numesc unii.

Citește și: Reușita în viață depinde de copilărie

În mod ideal, orice utilizator ar trebui să conştientizeze dacă alocă prea mult timp acestor produse ale tehnologiei, care sunt promovate agresiv, şi dacă, utilizându-le, chiar li se îmbunătățește viața. Cei care cred că interacțiunea prin intermediul rețelelor de socializare sau prin dispozitive tehnologice poate înlocui interacţiunea tipic umană au mult de pierdut. Comunicarea se distorsionează și se limitează, oamenii îşi pot pierde abilitatea și talentul de a purta o conversație față în față.

„Copiii care petrec prea mult timp în compania ecranului devin la maturitate oameni dezorganizați, haotici, adesea rupți de realitate, izolați și, de cele mai multe ori, nefericiți”, spune Constantin Oancea, Medic.

Nici bătăile inimii nu se mai ascultă ca pe vremuri. Acum, când mergi la o sală de fitness, trebuie să ai un telefon inteligent pe care îl conectezi la aparatul cu care lucrezi și care îți înregistrează bătăile inimii, pulsul, tensiunea, câte calorii arzi în timpul exercițiului. „Instrumentele care măsoară pulsul în timpul efortului fizic reprezintă un instrument util în evaluarea efortului fizic depus, a intervalelor de performanță fizică și a zonei de eficiență metabolică în care ne situăm pe durata antrenamentelor noastre. Este important să le purtăm ori de câte ori facem efort cardiovascular, pentru a avea o evidență a eficienței noastre”, spune Cori Grămescu, antrenoare de fitness.

Copilărie fără „v-ați ascunselea”

Inițial, copilul descoperă că jocul pe calculator și privitul la televizor sunt distractive. La părinți apare satisfacția și mândria că cei mici sunt pricepuţi în mânuirea tastaturii și telecomenzilor şi au abilitatea unui adult – sau chiar mai mult decât atât. Utilizate zilnic, mai multe ore la rând, cele două dispozitive se transformă în cei mai buni prieteni ai copilului, care face astfel primii paşi către dependenţă. Urmează apoi ani în care el nu se mai desparte de ecran: jocul, chat-ul sau programele TV devin dominante în viața lui şi îi oferă satisfacții majore.

Asta se reflectă ulterior în viaţa personală și profesională. „Copiii care petrec prea mult timp în compania ecranului devin la maturitate oameni dezorganizați, haotici, adesea rupți de realitate, izolați și, de cele mai multe ori, nefericiți”, avertizează Constantin Oancea, profesor consultant la Clinica de Psihiatrie a Copilului și Adolescentului de la Spitalul „Alexandru Obregia” din București. Vorbim despre cazuri grave, situaţii în care utilizatorii ajung să petreacă chiar şi 12-13 ore în compania acestor dispozitive. De asemenea, studii ale American Academy of Pedriatics (AAP) au demonstrat că există o legătură între obezitate și privitul excesiv la televizor: copiii sunt inactivi în acele momente și consumă gustări nesănătoase de tip fast-food.

Citește și: Matei Vişniec – Boicot la fabrica de mutanţi a României

Și copiii din România se uită tot mai mult la televizor. Un studiu al Consiliului Național al Audiovizualului (CNA) a arătat că, în timpul liber, 98% dintre copiii cu vârste cuprinse între 6 și 15 ani preferă să se uite la televizor, iar 45% se joacă şi pe calculator.

Medicii avertizează că persoanele dependente de aplicaţii de chat mobile sau servicii de tip SMS riscă să se aleagă cu luxaţii ale mâinilor sau cu dureri la nivelul umerilor şi al gâtului. Acelaşi lucru este valabil şi în cazul utilizării excesive a computerului, care afectează şi vederea.

Generația „cu telefonul la gât”

Tânăra generație este în mod special atașată de telefoanele mobile, conform unui studiu intitulat „Eu, mobilul meu și cu mine”, realizat de compania Teleconomy. S-a transformat şi într-un tip de emblemă socială, având un rol extrem de important la liceu, în oraş sau la serviciu și poate fi considerat o cheie cu ajutorul căreia posesorul devine membrul unui anumit grup social.

Pentru un sfert din populația chestionată în cadrul studiului, relația cu telefonul mobil este una cu totul aparte, utilizatorii recunoscând că nu ar vrea să trăiască fără acest dispozitiv. Telefoanele inteligente au înlocuit cu rapiditate agendele, jurnalele personale, ceasul deșteptător, oamenii îşi centralizează tot mai multe activităţi pe aceste dispozitive portabile. Celularele au preluat inclusiv rolul vechilor albume foto: oamenii sunt tot mai înclinați să şi personalizeze aparatul cu cele mai dragi imagini, cum ar fi fotografiile membrilor familiei sau ale prietenilor.

Citește și: De la un hobby de weekend, la o afacere cu „happy-end”

Pentru producătorii de telefoane mobile, concluziile acestui studiu conțin lecții utile pentru viitorul apropiat, iar direcțiile de urmat sunt clare: omenirea nu se va opri din a produce tehnologii din ce în ce mai performante. Curiozitatea inovației este mult mai mare decât intimitatea, interacţiunea socio-umană şi, în cazul celor dependenţi, sănătatea mentală.

Tehnologia este un dat al vremii noastre, nu putem face abstracție de ea. – Studiu TELECONOMY

Moderaţie în toate

Tehnologia este un dat al vremii noastre, de care nu putem face abstracție. Dar moderația este necesară în toate. Să ne amintim deci că avem prieteni de calitate, cu care ne putem întâlni faţă în faţă, în loc să socializăm pe internet. Să ne amintim şi că o plimbare în aer liber sau măcar o oră de sport ne fac mai mulţumiţi – nu doar pe noi, ci, prin extensie, şi pe apropiaţii noştri.