Cât de bine o duc românii la serviciu

„Un angajat care își percepe locul de muncă drept mulțumitor și satisfăcător, va fi mai implicat și mai productiv” se arată în studiul Up România. Angajații români își apreciază propria calitate a vieții la locul de muncă cu nota 7,5 – pe o scală de la 1 la 10 – unde 1 înseamnă "foarte proastă" iar 10 "foarte bună", potrivit studiului IRES.

În opinia celor mai mulţi angajaţi (41%) chestionaţi de IRES, calitatea vieţii la locul de muncă s-a îmbunătăţit în ultimul an. Aceştia identifică creşterile salariale (27%), ameliorarea condiţiilor fizice de muncă (18%) şi modernizarea tehnologică (12%) drept principalii factori care au contribuit la creşterea calităţii vieţii la locul de muncă.

Condiţiile (fizice) de muncă adecvate (24%), nivelul mic de stres şi existenţa activităţilor şi spaţiilor pentru relaxare (10%) şi o bună comunicare/colaborare între colegi (7%) constituie pentru respondenţi principalele elemente definitorii ale unei bune calităţi a vieţii la locul de muncă.

În același timp, deși au condiții de muncă adecvate (73%), românii se simt stresaţi la locul de muncă. Peste jumătate dintre salariaţii români apreciază că munca lor este stresantă întotdeauna, frecvent sau uneori, iar cei din mediul urban au tendinţa de a-şi percepe jobul drept stresant într-o proporţie mai mare decât cei din rural. Nivelul mic de stres figurează pe locul doi, în topul elementelor prin care angajaţii români intervievaţi în această cercetare definesc calitatea vieţii la locul de muncă.

Aproape jumătate dintre angajaţii români au declarat că lucrează ore suplimentare. De apreciat că 68% dintre angajaţi afirmă că au dreptul la pauză de masă şi folosesc acest timp pentru a mânca. Cei cu studii superioare şi salariu mai mare sunt şi cei care afirmă în proporţii mai mari că lucrează peste program. De altfel, programul flexibil şi respectarea orelor de lucru se regăsesc printre elementele menţionate de angajaţi ca definitorii pentru calitatea vieţii la locul de muncă.

Angajaţii intervievaţi susţin că au mai degrabă un orar flexibil (47% vs. 42% care declară că un program strict). La capitolul flexibilitatea programului, reiese din sondaj că bărbaţii (50%) şi angajaţii din mediul privat (49%) beneficiază de acest lucru într-o proporţie mai mare decât femeile (42%) şi angajaţii din sectorul public (43%).

În ce privește odihna, cei mai mulţi dintre angajaţii participanţi la cercetare afirmă că dorm zilnic între 6 şi 7 ore (34%), un procent asemănător reușesc să aibă mai mult de 7 ore (32%) de somn. Tot în jur de (30%) au declarat că dorm mai puţin de 6 ore. După o zi de muncă, 21% dintre respondenţi declară că petrec cel puţin o oră navigând pe internet, 63% dintre intervievaţi spun că fac mişcare, 48% că practică un hobby, iar 81% că se uită la televizor. Dintre cei care își petrec timpul în fața televizorului, jumătate spun însă că alocă mai puţin de o oră pentru această activitate. Cei mai mulţi dintre angajaţii care au fost chestionaţi (48%) alocă zilnic responsabilităţilor familiale între 1 şi 3 ore, iar peste un sfert alocă între 4 şi 6 ore, conform propriilor declaraţii. Jumătate dintre persoanele chestionate estimează că menţin în echilibru, fără probleme, viaţa personală şi cea profesională la actualul loc de muncă, în timp ce 14% menţin acest echilibru cu dificultăţi, iar 8% abia reuşesc să le menţină.

Angajaţii români regretă mai mult colegii decât activitatea în sine, atunci când părăsesc un loc de muncă. Deşi declară în proporţie covârşitoare că munca lor este interesantă, provocatoare, motivantă (peste 60%), angajaţii intervievaţi în cadrul studiului IRES au tendinţa să regrete în primul rând colegii (35%), mai presus de activitatea propriu-zisă (26%) şi salariul (19%). Majoritatea angajaţilor români participanţi la cercetare se declară mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de relaţiile cu colegii, superiorii ierarhici direcţi şi cu managementul, cele mai mulţumitoare fiind cele cu colegii (72%). Relaţiile de calitate, bazate pe respect reciproc, între colegi şi între colegi şi angajator/management, figurează printre elementele menţionate de angajaţi drept definitorii pentru o bună calitate a vieţii la locul de muncă.

În concluzie, calitatea vieţii la locul de muncă este o componentă esenţială a satisfacţiei cu privire la serviciu. Realizatorii cercetării de piață spun că sondajul mai arată că raportul dintre satisfacția și optimismul legate de actualul loc de muncă și încrederea găsirii unui nou loc de muncă înregistrează diferențe tot mai mari iar scepticismul mare legat de găsirea unui nou loc de muncă ne arată că piața muncii suferă de lipsa oportunităților. Optimismul ridicat al românilor privind calitatea vieții la serviciul prezent este descris de realizatorii sondajului drept „un optimism constrâns”, pe principiul se poate și mai rău, sau chiar să rămâi șomer.