De ce unii oameni nu se pot relaxa nici în week-end?

Peste tot în lume, un amestec de ambiții individuale, culturi organizaționale prea dure față de angajați și tehnologia care face totul accesibil 24 de ore pe zi, este ceea ce contribuie la aceste crize accentuate de stres. În Statele Unite ale Americii, de exemplu, Institutul care se ocupă cu gestionarea problemelor legate de stres estimează că stresul la locul de muncă costă economia SUA aproximativ 300 de miliarde de dolari anual, din cauza productivității scăzute a angajaților stresați. De asemenea, compania specializată în turism Expedia a ajuns la concluzia că doar 53% dintre angajați vin înapoi din vacanță cu sentimentul că s-au odihnit.

În Marea Britanie există un sindrom care se numește „sindromul de sâmbătă‟ – tendința angajaților de a se îmbolnăvi, în mod misterios, chiar în timpul lor liber. Acesta este considerat a fi rezultatul stresului care explodează în momentul în care oamenii se relaxează. Nici în România epuizarea din cauza stresului de la locul de muncă, burnout, nu este un fenomen nou sau necunoscut. 75% dintre români spun că se simt stresați și suprasolicitați la locul de muncă, iar 80% se plâng de probleme cu somnul, migrene și oboseală, arată un studiu al companiei Secom. Potrivit cercetării, aproape 80% dintre persoanele suprasolicitate la locul de muncă prezintă simptome ale afecțiunilor cauzate de stres, majoritatea acuzând oboseală excesivă şi îndelungată (85% persoane), probleme cu somnul sau migrene (65%). Totodată, 6 din 10 angajați consideră că stresul și suprasolicitarea sunt consecințe ale orelor de lucru din afara programului, inclusiv în week-end.

Este și cazul Clarei M., project manager la o companie multinațională din zona financiară, care spune că inclusiv participarea activă în rețelele de socializare a devenit obositoare și stresantă. Ea spune că dacă nu are câte o postare pe Facebook în fiecare zi, sau măcar să anunțe că a fost într-un loc anume în week-end sau că are o anumită stare, oamenii încep să o întrebe dacă este ok, de ce a dispărut.

Problema persoanelor prea active

Atunci când aduceți stresul de la locul de muncă acasă, practic rămâneți activi, atât din punct de vedere psihic, cât și fiziologic. În cazul în care organismul nu poate lua o pauză, nu va fi bine pentru nimeni.
De ani de zile, psihologii au comparat avantajele week-end-urilor petrecute în încercarea de a mai face câteva lucruri rămase în urmă la job, cu cele petrecute pur și simplu într-o cameră întunecată sau, de ce nu, pe mare, navigând. Concluzia lor este că există șansa ca doi oameni care fac același lucru să reacționeze diferit sau să se simtă diferit.

Asta, deoarece puterea fiecăruia dintre noi de a face față stresului ține nu doar de cum suntem construiți, de cât de odihnit sau relaxat ne este psihicul, ci și de o mulțime de alți factori externi. Astfel, cu cât ne simțim mai izolați și singuri, cu atât trecem mai greu peste orice obstacol. De exemplu, o persoană care este înconjurată de prieteni și familie va găsi mereu resorturile necesare să facă mai ușor față provocărilor. Apoi, încrederea în sine, autocontrolul și atitudinea optimista, care n-ar trebui să ne părăsească niciodată, fac adevărate minuni când ne simțim epuizați.

Dar, totuși, pentru unele persoane chiar și încercarea de a se relaxa îi determină să fie și mai stresați. Psihologii spun că unii oameni ajung la un nivel de stres atât de ridicat, încât atunci când își propun să se relaxeze se gândesc doar la lucrurile pe care le-ar fi putut face în această perioadă și nu se pot opri din gândurile despre job.

Aceasta este ceea ce Corrine Mills, un coach din Londra, spune că este caracteristic oamenilor activi. Mai exact, unele persoane nu se pricep foarte bine la statul degeaba într-o cameră întunecată, ei au nevoie să facă ceva activ și în timpul liber. De aceea, Mills recomandă anumite hobby-uri, cum ar fi yoga, mersul pe job, sau, pur și simplu, să-și facă timp pentru a vizita un parc, orice care îi poate ajuta să își ia gândul de la job pentru câteva minute.

Stresul bun și stresul rău

Este, practic, diferența dintre stresul bun și stresul rău. Psihologii sunt de acord că, în anumite limite și situații, stresul este bun. El îți dă un implus, îți ține atenția concentrată, te ține în priză și îți îmbunătățește performanțele profesionale. Cu toate acestea, în momentul în care se cronicizează, face mai mult rău decât bine.

Nu există foarte multe soluții, dacă sunteți unul dintre acești oameni cu tendințe de a rămâne mereu activ, care nu se pot relaxa în week-end sau în concediu. Găsirea unor hobby-uri care să vă ocupe gândurile pare a fi una din cele mai simple soluții.