Sindromul de care suferă tot mai mulți angajați. De ce se ajunge la epuizare fizică și psihică după o zi încărcată la birou
Un studiu realizat în ianuarie 2017 de institutul Harris Poll din SUA, împreună cu compania Kronos Understanding, arată că înţelegerea cauzelor acestui sindrom e un lucru esenţial.
Potrivit cercetării de piaţă, 41% dintre cei intervievaţi au explicat că epuizarea fizică şi psihică provine din cauza salariului prea mic în comparaţie cu muncă prestată, iar 32% au identificat drept principala cauza orele suplimentare, în timp ce restul au indicat drept factorii declanşatori managementul slab ori mediul de lucru neprietenos.
Pentru a stabili care sunt "rădăcinile" problemei şi posibilele soluţii, am stat de vorba cu Laura-Maria Cojocaru, psihoterapeut şi trainer NLP, care ne-a explicat ce e de făcut pentru a evita sindromul burnout.
Ce este sindromul burnout
Introdus în anul 1970 de către psihologul american Herbert Freudenberger, termenul de “burnout” este prezentat că fiind caracteristic din punct de vedere profesional angajatiilor din domeniile de lucru direct cu oamenii, medici, terapeuţi, asistente, profesori şi asistenţi sociali, avocaţii, jurnaliştii şi în mod particular pesoanele care sunt nevoite să îngrijească permanent unul sau mai mulţi membrii ai familiei.
Sindromul burnout se caracterizează printr-o stare de epuizare fizică, psihică şi emoţională produsă de stresul prelungit. Apare în general la locul de muncă, ca o consecinţă a dezechilibrului dintre cerinţe, resursele mediului respectiv şi cele interioare şi gradul de satisfacţie profesională.
Sindromul burnout se manifestă prin epuizare emoţională (persoana se simte permanent obosită, lipsită de energie şi resurse), scăderea performanţei (persoana percepe o scădere a încrederii în propriile capacităţi şi realizări, o scădere a concentrării, a creativităţii, persoană simte ce ceea ce face nu este apreciat), detaşarea de activiate (persoanele tind să se izoleze sau să fugă de responsabilităţi, simt frustrare în legătură cu activitatea lor).
Cauzele sindromului burnout sunt: profesionale (suprasolicitare, program de lucru prelungit, volum mare de muncă, presiunea timpului, lipsa de apreciere, mediul de lucru ostil, relaţiile nesatisfăcătoare cu colegii), de personalitate (perfecţionism, tendinţa excesivă de a deţine controlul, neîncrederea în sine, stabilitate emoţională scăzută, capacitate scăzută de adaptare şi rezistenţă la stres, aşteptarea de recompense imediate), de stil de viaţă (timp liber insuficient, renunţarea sau micşorarea drastică a activitatiiilor relaxante şi a implicării în activităţi sociale, lipsa sprijinului social şi/sau familial, nerespectarea timpului necesar de somn).
Motivul pentru care unele persoane sunt mai predispuse decât altele la a manifestă acest sindrom, sunt cele influenţate de cauzele profesionale şi cele de stil de viaţă.
Soluţii:
- Sprijinul celor apropiaţi – comunicare, timp petrecut cu familia şi prietenii, activităţile sociale.
- Sprijinul unui specialist: psihoterapeut, coach, trainer NLP. Unele dintre cele mai utile metode de tratament sunt psihoterapia cognitiv-comportamentală şi neuro-programarea lingvistică.
- Menţinerea unui stil de viaţă sănătos – activităţi relaxante şi amuzante, sport, alimentaţie sănătoasă, odihnă suficientă.
- Stabilirea priorităţiilor într-o manieră care să coincidă cu nevoile şi dorinţele personale.
- O atitudine asertivă la locul de muncă – exprimarea nemulţumirilor, a nevoilor, a sugestiilor pentru schimbare, ieşirea din rutină, menţinerea pe cât se poate a unei activităţi diversificate, căutarea de provocări, şi, în unele cazuri, chiar schimbarea locului de muncă sau a domeniului de activitate, astfel încât să corespundă mai bine personalităţii şi dorinţelor celui implicat.