Studiu Well-being: Ce consideră managerul că “dă bine” nu este întotdeauna şi ce le trebuie angajaţilor

Companiile au desfăşurat între 1 şi 9 programe de well-being în 2015, iar majoritatea le implementează de mai bine de trei ani. Programele care se bucură de continuitate într-un procent mare sunt: analizele medicale suportate de companie, siguranța la locul de muncă, programul de fitness, timpul liber pentru diverse nevoi, orele flexibile și managementul timpului. În ceea ce privește feedback‐ul pozitiv din partea participanților, cele mai bine primite programe au fost analizele medicale, orele flexibile și lucratul de acasă. „Obiectivul principal al programelor de well-being este corelat cu creşterea anumitori parametri punctuali dintr-o organizaţie, cum ar fi, reducerea absenteismului, rata plecărilor din companie etc. și atunci este firesc să ne aliniem la nevoile oamenilor, pentru că aşa le obţii implicarea, îi menţii motivaţi şi asiguri succesul programelor” a declarat Simona Nicolaescu, CEO Dynamic HR.

Ce programe de well-being oferă firmele angajaţilor pentru îmbunătăţirea abilităţilor de viaţă

Managementul timpului (61,3%) și managementul stresului (45,2%) sunt cele mai abordate tematici la capitolul îmbunătățirea abilităților de viață, potrivit studiului. „În anul 2010, o companie de IT ne-a abordat pentru realizarea unui program de well-being, cunoscând competenţele pe care le avem cu privire la managementul stresului. Astfel, s-a materializat primul program de well-being: o săptămână dedicată angajaţilor, cu activităţi pentru sănătatea fizică, sănătatea relațiilor, creativitate, work-life balance și susținerea pasiunilor. Am început acest program plecând de la ideea de a crea o săptămână altfel, în care oamenii, în afara jobului, a rutinei zilnice, puteau experimenta două ore zilnic, workshop-uri care să le dea un plus de energie, prin detașare și relaxare. Acest prim program a fost foarte bine îmbrățișat de oameni, pentru că a fost gândit în mod echilibrat și a acoperit nevoi diferite” spune Simona Nicolaescu.

Implicarea în comunitate – programul preferat de angajaţi pentru îmbunătăţirea echilibrului între viaţa personală şi cea profesională

Cei mai mulți angajați se plâng de supraaglomerare de sarcini și lipsa timpului liber, fiind nevoiți să lucreze peste program sau în weekend. Cu toate acestea, în topul preferințelor de programe de well-being pentru îmbunătăţirea echilibrului între viaţa personală şi profesională, potrivit sondajului realizat de Dynamic HR, sunt programele pentru implicare în comunitate (54,84%). Care ar fi explicația și care este efectul acestor programe asupra angajaților?

„Dincolo de sentimentele de durere, tristeţe sau revoltă pe care unele cauze sociale le pot stârni, implicarea şi contribuţia personală la un bine mai mare aduce împlinire. Atunci când implici mai mulţi angajaţi în proiecte sociale, se creează o amprentă comună pe care toţi o vor împărţi pentru un timp indelungat. Un astfel de proiect nu poate porni decât din valorile companiei, iar succesul depinde de cât de mult reuşeşti să implici oamenii în organizare şi dacă se regăsesc în acel act de dăruire, dacă rezonează cu toată fiinţa cu acel gest caritabil” explică Simona Nicolaescu.

De ce depinde succesul programelor de well-being

Potrivit sondajului, nivelul de satisfacție la locul de muncă a crescut în procent de 75,8% în urma desfășurării programelor de well-being, iar cel de implicare cu 50%. Din schimbările pe care le-au adus la nivel de companie aceste programe, rata de retenție deține un procent important.

Simona Nicolaescu spune că succesul programelor de well-being depinde de următorii cinci factori-cheie: definirea succesului programelor de well-being; implicarea angajaţilor de la toate nivelurile în a oferi sugestii, în planificarea programului și chiar în livrare; alinierea la obiective și nevoi interne, promovarea beneficiilor programului; măsurarea impactului.

„O parte dintre organizaţii fac o confuzie între a stimula starea de bine a angajatului din perspectivă personală, oferindu-i diferite workshopuri care au impact atât în viaţa personală, dar şi indirect în viaţa profesională, cum sunt cele de parenting, de dans sau masaj la birou etc. și a crea o cultură organizațională în care angajații se simt bine și sunt stimulați să aibă o viață echilibrată” spune Simona Nicolaescu.

Alegerile managerilor de HR se orientează mai degrabă către partea de lifestyle și mai puțin pe programe de cultură organizaţională, care pot să aibă efecte mai mari în starea de bine a angajatului la locul de muncă. „Vă invit să reflectați la un exemplu: în cadrul unei companii, angajații nu au relații armonioase sau stau mult peste program, iar organizația îi susține pe cei care își doresc să participe la maratoane. În acest context, ne întrebăm dacă participarea la maratoane răspunde realmente stării de bine la locul de muncă și dacă este de succes sau nu. Așadar, totul începe cu definirea corectă a succesului”. Nu este recomandat de exemplu, spun realizatorii studiului, ca managerul să își trimită angajatul la workshopurile de gestionare a stresului, fără ca acesta să își dorească.

Pentru a contribui la crearea unui mediu de lucru mai productiv și echilibrat, Dynamic HR a prezentat primul studiu din țara noastră care și-a propus să măsoare aspecte importante ale implementării unor programe de well-being.

Studiul a vizat în special companiile care implementează programe de well-being și a cuprins întrebări ce vor să evidențieze câte programe au fost desfășurate în cadrul companiei în anul 2015, care a fost strategia adoptată legată de selectarea acestor programe, care este tipul lor, motivele pentru care acestea au fost implementate, care din ele se bucură de cea mai mare popularitate cât și ce schimbări în bine au survenit odată cu aceste programe atât în comportamentul angajaților cât și legat de cifrele companiei. La acest studiu au raspuns 186 de specialişti, majoritatea manageri de HR. Studiul este prezentat în exclusivitate de Revista CARIERE şi poate fi analizat integral: