Trezitul de dimineaţă nu are întotdeauna legătură cu productivitatea sau cu starea de bine
A fi productiv nu ţine neapărat de metode sofisticate, e suficient să îţi asculţi bioritmul, arată cele mai noi cercetări din domeniul work-life, scrie fastcoexist.com. De la o vârstă fragedă învățăm că a ne trezi de dimineaţă este benefic pentru noi. Proverbe precum “Cine se scoală de dimineaţă, departe ajunge” fac parte din cultura noastră și au o anumită forță moralizatoare. De aici şi ideea că cine merge la culcare devreme și se trezeşte de dimineaţă e eficient, productiv iar cel care merge la culcare mai târziu și se trezeşte la ore mai târzii evident, e degenerat și leneș. Cu toate acestea, în zilele noastre, există un număr tot mai mare de studii care spun că acest lucru nu numai că este greșit, dar, este de asemenea, contraproductiv. Cercetarea în domeniul «ceasului biologic» sau bioritm arată că oamenii sunt în mod natural construiţi pe diferite modele de odihnă și, prin urmare, funcționează cel mai bine în diferite momente ale zilei. Așa că, în timp ce unii dintre noi sunt cei mai productivi dimineața, alţii se concentrează şi lucrează mai bine în partea a doua a zilei.
Cronobiologii au identificat două tipuri opuse de oameni: de tip A, care se trezesc devreme, chiar și la sfârșit de săptămână și de tip B, care acumulează «diferenţe de fus orar» (social jet lag) faţă de bioritm, în timpul săptămânii. Adică diferența dintre ceasul lor personal și cel social – direcţionată de nevoia de a lucra – şi care e compensată prin somn prelungit la sfârşit de săptămână. (Termenul de «social jet lag» a fost popularizat de chronobiologul german Till Roenneberg în cartea sa "Internal Time").
Implicațiile cercetării «ceasului biologic» sunt profunde. Pentru început, cercetările sugerează că programul standard de lucru de 9 la 5 este învechit, reflectând o economie agrară (în cazul în care, se ştie, toată lumea trebuie să fie trează odată cu găinile) şi nu o cunoaștere globalizată. În al doilea rând, faptul că toată lumea trebuie să înceapă ziua de lucru în același timp este în mod fundamental nedrept față de cei care nu sunt în cea mai bună formă dimineața. Și trei, am putea obţine rezultate spectaculoase în creșterea productivității, dacă am organiza lucrurile în mod diferit.
Trezitul de dimineaţă se pare că-i afectează cel mai mult pe copiii în care predomină tipul B. Un studiu recent al Universităţii din Kentucky care compară performanţele şcolare elevilor din școlile primare în funcţie de ora de începere a programului de învăţământ arată că elevii din clasele care au început dimineaţa devreme au rezultate mai proaste decât elevii care au venit la şcoală la o oră mai târzie. Un studiu similar al lui Christoph Randler de la Universitatea din Heidelberg arată că studenţii luau note mai bune la examene dacă acestea aveau loc în a doua parte a zilei.
Un alt exemplu e dat de şcolile din Danemarca, care au experimentat diferite ore de începere a programului şi au văzut de asemenea rezultate pozitive. Şcolile au introdus un orar flexibil iar unele clase au experimentat ca ore de începere a programului de învăţat de la 8 la 10 sau de la 2 la 4 în funcţie de bioritmul fiecăruia. După un an, media la clasă a crescut. Şi exemplele pot continua.
Camilla Kring, consultant danez în resurse umane, susține că beneficiile nu se extind doar asupra studenților. Kring, care are un doctorat în probleme de muncă şi viață, a intervievat părinţii unor copii de la de la o şcoală care oferea posibilitatea alegerii programului: între orele 8 și 13 sau orele 9 și 14. Cei mai mulți părinţi ai copiilor din a doua grupă au spus că au interacţionat mai bine cu cei mici.
" Este teribil pentru părinți să trezească un copil în fiecare dimineață, astfel încât acesta să poată merge la școală la ora 8. Ei au un conflict cu copilul în fiecare dimineață. Prin simpla mutare a programului de începere a cursurilor cu o oră mai târziu rezolvă conflictul deoarece copilul se poate trezi singur la 8 și merge la școală la 9. "
În sens mai larg, cercetătoarea daneză Camilla Kring spune că am putea îmbunătăţi starea de bine și creșterea productiviţăţii dacă am fi mai atenţi la ritmul circadian (ceasul biologic intern) şi la ajustarea programului în funcţie de tipul său: "Am putea vedea creşteri de productivitate, dacă firmele ar concepe timpi de lucru în funcţie de cele două tipuri de ceasuri biologice. Trebuie să existe o acceptare socială a diferitelor moduri de lucru (..) ”
Cercetătoarea lucrează cu companii precum Abbvie, un brand important de produse farmaceutice, pentru a identifica ce tipuri de bioritm au angajaţii săi. Asta pentru ca lucrătorii să fie mai bine repartizaţi în departamentele cu program continuu. Aceasta spune că starea de bine este în ritmul fiecăruia şi ceea ce face ea este să-i înveţe pe oameni să-şi asculte propriul corp.
Vedeţi mai jos un scurt filmuleţ al chronobiologului german Till Roenneberg care ne explică, cum stau lucrurile cu ceasul biologic.