Alina Galeriu – Olteanu: „Mi-am dorit să lucrez cu oameni mulți și diverși, să pun sens în cuvinte meșteșugite și să descopăr tot felul de lucruri despre domenii diverse”

Ce visezi să te faci când vei deveni adult? Cunoașteți întrebarea, mai mult ca sigur. Dar cine poate ști dacă într-adevăr devenim ceea ce spunem la vârste fragede? Viața e plină de suprize, provocări, idei, hobby-uri…Copilăria e plină de vise. Trecem prin „școli înalte, cu etaj” și ajungem adulți, câteodată prea repede. Ne alegem studiile care ne par potrivite și luăm viața în piept cu cea mai mare dorință de reușită. Sună frumos după ce trec prin toate. Dar cum este atunci când le înfrunți? Alina Galeriu – Olteanu a acceptat invitația noastră și ne spune care a fost parcursul său profesional, cu bune șu mai puțin bune într-un interviu marca Revista CARIERE, pentru secțiunea Work Life Balance.

Cum a fost Alina Galeriu în copilărie? Aveai înclinații către presă și PR?

Mereu curioasă, mereu dornică să învețe și să descopere lucruri noi și mai ales să observe oamenii, reacțiile lor, poveștile lor și dinamica relațiilor umane. Am fost un mic explorator social dintotdeauna și cred că acest lucru mă ajută și azi în meseria mea. Îmi plăcea să observ oamenii din jur și să îmi imaginez scenarii despre viața lor, povestea lor de viață, emoțiile și explicațiile pentru care reacționează într-un anumit fel. Este ceea ce s-ar traduce acum, în profesie, în profilarea consumatorului și analiza audienței.

Cum ai ales domeniul de studii?

Mi-am dorit să lucrez cu oameni mulți și diverși, să pun sens în cuvinte meșteșugite și să descopăr tot felul de lucruri despre domenii diverse. De când am aflat despre studii în comunicare și relații publice m-am simțit atrasă de acest domeniu, care chiar bifează toate aspirațiile mele de adolescentă, plus altele din etapa de adult, care m-au și făcut să rămân în domeniu și să mă reîndrăgostesc de ceea ce fac, zi de zi.

Cum au fost primii ani de după studenție?

Plini și foarte plini! Pentru că mereu am fost multitasking. Decada 20+ a fost pentru mine un veritabil carusel de experiențe de învățare și dezvoltare personală, combinate cu job-uri în presă încă din studenție și apoi job-uri în agenții încă de când eram studentă la masterat și în continuare. Pe lângă studiul academic, a fost o perioadă în care am urmat o mulțime de cursuri care să mă ajute să înțeleg domeniul mai bine, să îmi perfecționez abilitățile și să mă transform într-o mai bună versiune a mea: IAA School of Marketing & Communications,  diverse cursuri de public speaking, training intensiv de dezvoltare personală în Olanda la Olde Vechte Foundation și lista poate continua. De altfel, nu m-am oprit nici acum din învățare, motiv pentru care sunt anul trei la Doctorat în comunicare la SNSPA și urmează să îmi susțin teza de doctorat, iar anul trecut am absolvit PWN Romania Mentoring Program în cadrul Professional Women Network (PWN).

Cum a fost trecerea din presă în PR? Sunt mari diferențe între cele două domenii? Presa și PR-ul fac parte din domeniul comunicării, totuși experiențele sunt altele.

A fost un mic șoc, pentru că eram obișnuită să mi se deschidă ușile când puneam o întrebare și să primesc măcar un răspuns diplomat. Eram obișnuită să fiu bombardată cu informații interesante de la agențiile de PR din care eu alegeam șu curatoriam mai departe informațiile pentru cititori. În noul rol, eram eu cea care bătea la ușile celor din presă cu ”pitching stories”, iar refuzurile nu erau diplomate, ba de multe ori era tăcere totală, și știm cum doare să fii ignorat. Da, pot spune că de cealaltă parte a baricadei a fost greu la început, dar m-a ajutat mindsetul meu de jurnalist să mă recalibrez repede și să formulez pitching-urile ”pe limba lor”, să le arăt că suntem aliați, nu oponenți și că putem conlucra pentru a genera povești captivante pentru cititori. De altfel, acest obicei de a găsi unghiul care vinde povestea mi-a rămas până astăzi călăuză și este o reminiscență a începuturilor mele în jurnalism.

Care a fost cel mai captivant/interesant moment în presă? Dar în PR? (detaliază răspunsul cu exemple pentru fiecare în parte)

Pentru mine a rămas un moment de referință să îi iau interviu în carne și oase lui Wally Olins, studentă fiind, dar și jurnalistă. Apoi să mai am un al doilea interviu, telefonic cu el. Și un e-mail primit ulterior de la el, în care îmi mulțumea pentru profesionalism. Pentru o puștoaică de 20 și un pic de ani, să am acces direct la un guru în domeniul marketing-ului, despre care învățasem la facultate, a fost o experiență cu o valoare inestimabilă!

Iar ca moment memorabil în PR, îmi e greu să aleg unul, plus că multe amintiri de preț sunt cu branduri cu care avem niște contracte de confidențialitate foarte stricte, care nu ne permit să divulgăm prea multe. Pot doar să spun că aveam o lansare a unui brand internațional uriaș anul trecut, iar Bucureștiul era efectiv inundat de un potop în acea după-amiază de vară, colegii de la agenția de BTL care pregătiseră niște decoruri impresionante căutau soluții de reașezare a elementelor în interior, iar noi, pe partea de media relations am sunat sau trimis mesaje scrise la absolut fiecare om de pe lista invitaților confirmați pentru a ne asigura că vor veni, chiar și cu întârziere. Totul a ieșit bine până la urmă, evenimentul a fost un succes, clientul a fost mulțumit și s-a oprit și ploaia până la urmă, dar per total acea zi a avut o cantitate de adrenalină uriașă. Mai trecusem printr-o experiență similară cu o ploaie torențială înaintea unui eveniment cu ceva timp înainte – acel episod era de referință la capitolul condiții meteo nefavorabile până în acel moment – , dar acela fusese mai restrâns, fusese deci și mai ușor de gestionat o mică decalare în program, însă acum era vorba de sute de oameni și de o miză mult mai mare. Când vedeam cum vin oamenii, inclusiv vedetele și cum lucrurile capătă contur, îmi amintesc că ne uitam unii la alții, toți oamenii din echipă, inclusiv de la client sau de la agenția de BTL și răsuflam ușurați că ”we did it”! Satisfacția a fost uriașă tocmai pentru că a fost atât de greu de parcurs ultima bucată din acest maraton, datorită condițiilor meteo.

De-a lungul timpului, ai avut mentori? Care este cel mai de preț sfat primit în viața ta de la cineva?

Îmi place să învăț de la cei din jur și mă înconjor mereu de oameni inteligenți, de la care am ce învăța. Am avut norocul să am parte de mulți oameni care au avut disponibilitatea să împartă cu mine din înțelepciunea lor de viață, de la profesorii din școală, liceu și facultate care mi-au rămas în suflet, la șefii și colegii pe care i-am avut în toate locurile în care am lucrat și până la oameni care au apărut în viața mea în momente dificile și au fost îngeri păzitori pentru o vreme. Le sunt recunoscătoare tuturor. Așa cum le sunt recunoscătoare părinților, care mi-au insuflat principii sănătoase de viață și integritate morală. Și apropo de asta, cred că cel mai de preț sfat primit în viața mea este de la mama: ”lasă loc întotdeauna de bună-ziua când închizi un capitol”. Iar această atitudine de a lăsa o ușă deschisă pentru viitor m-a ajutat în toate sferele vieții, atât profesional, cât și personal. M-am ferit de despărțiri tumultoase și radicale și am preferat mereu să las acest loc de bună-ziua, pentru că viața te poate readuce într-un context în care să reîntâlnești oameni din trecut, iar această reîntâlnire este infinit mai plăcută de ambele părți fără încrâncenarea unui final de capitol care nu a lăsat loc pentru dialoguri viitoare.

Ai înființat Agenția de PR Galeriu & Partners. De ce? Cum? În ce context? Ce oferi tu față de alți competitori din piață? Cu ce te diferențiezi?

A fost o conjunctură favorabilă acum aproape 10 ani, am primit un imbold din exterior, i-am dat curs fără să știu pe deplin în ce ape agitate mă avânt, dar odată urcată în barcă nu am avut de ales decât să învăț să vâslesc și să învăț în fiecare zi cum să o fac mai bine. Cam așa aș rezuma contextul în care am devenit antreprenor.

Cât despre diferențiator, pot spune că e o situație clasică de oglindire a fondatorului în spiritul care ne guvernează la Galeriu & Partners. Și este posibil acest lucru tocmai pentru că suntem o echipă mică, sudată, procesul decizional e fluid, iar ceea ce primează este respectul pentru clienți, parteneri și orice ”produs” care ne poartă semnătura. Nu degeaba logo-ul nostru este derivat din semnătura mea, pentru că așa mă raportez la tot ceea ce facem la Galeriu & Partners, astfel încât nu e loc de compromisuri privind proiectele pe care le livrăm fie că vorbim de un text, un set de fotografii, un video de produs sau un eveniment de lansare. Iar oamenii din echipă ori înțeleg, aplică și integrează acest standard de calitate și respect profesional pentru ceea ce livrează, cum se raportează la clienți și parteneri și cum înțeleg să muncească și atunci rămân în echipă mulți ani și ne rămân aproape chiar și după ce pleacă din echipă, ori vin, stau puțin și nu se adaptează. Nu e cale de mijloc și nu facem rabat de la calitatea și profesionalismul serviciilor noastre.

Cum îți găsești echilibrul între viața personală și cea profesională? (detaliază cu info despre familie, job)

E un balans permanent, o echilibristică fină, pe care uneori nu o stăpânesc pe deplin. Se întâmplă să apară dezechilibre, să simt că eșuez pe unul din planuri, atunci când mă dedic mai mult celuilalt, și atunci simt fie că sunt o mamă imperfectă, fie că sunt ineficientă din punct de vedere profesional și trebuie să lucrez cu mine să mă remontez și să mă motivez să merg înainte.

Este, fără doar și poate, un tumult interior permanent pentru a stabili dozajul optim între rolurile sociale cu care jonglez. Și, repet, nu îmi iese întotdeauna perfect. Am un job solicitant în agenția de PR, programul meu zilnic este plin de adrenalină și situații neprevăzute care îmi schimbă lista de priorități și de mai multe ori într-o zi, dar ador meseria asta și mă hrănesc inclusiv cu agitația inerenta profesiei mele. Dincolo de viața de agenție, dedic timp și energie și pentru cealaltă componentă a vieții mele profesionale, și anume preocupările din sfera academică, la SNSPA. Și acestea se despart la rândul lor în două componente: activitatea mea de profesor, mai exact cadru didactic asociat, dar și statutul de doctorand în anul al III-lea care se luptă să cristalizeze teza de doctorat și procrastinează, ca orice student în căutarea formulei perfecte de a pune în cuvinte gânduri și corelații pe un subiect de care este pasionat.

Separat de aceste laturi profesionale ale vieții mele, sunt mamă și soție. Am un băiețel de 5 ani și un cațel de 7 ani. Diminețile noastre sunt o agitație permanentă între scos cățelul la plimbare și pregătit copilul de grădiniță. Serile suntem mai relaxați și de aceea le prelungim pentru a profita de timp de calitate împreună, așa că împingem ora de culcare cât mai târziu, inclusiv pe cea a copilului și invariabil ne trezim cam târziu în dimineața următoare, astfel că începem ziua în alertă maximă, pe fugă. Weekend-urile ne permit să avem un program mai puțin structurat, dar încercăm să le umplem cu multe activități, pentru a compensa lipsa de conectare din unele zile prea aglomerate din săptămâna precedentă, când poate am venit târziu acasă și nu am avut timp să petrecem prea mult timp împreună, ceea ce face ca nici în weekend-uri să nu ne prea odihnim. Doar că, obosim de atâta joacă și de activități diferite, deci este altceva. Ca o concluzie, nu ne plictisim niciodată!

Ce sfat le-ai da tinerilor la început de drum care își aleg un job în PR?

Să nu se raporteze la acest domeniu ca ”the easy way out” dacă nu știu sigur ce să facă cu viața lor. Dacă nu ai pasiune pentru această profesie oricum livrezi un produs mediocru, nu vei performa și ai toate șansele să ajungi repede, ușor și sigur la burnout. Nu e așa simplu precum pare acest drum. Așa că sfatul meu: cântăriți bine ce vă place cu adevărat și mergeți în acea direcție, oricare ar fi ea. Dacă aveți cu voi pasiunea pentru acel domeniu, acela va fi catalizatorul care vă va ajuta când dați de greu.

Care este motto-ul după care îți ghidezi viața?

”If you can dream it, you can do it.” – Walt Disney.

*Acest material este susținut de Sodexo Benefits and Rewards Services.