Energy Management înainte de Stres Management, sau cum eviți burnoutul

Ioana: Lucrează într-un birou modern, în centrul orașului. De afară, clădirea de sticlă strălucește sub razele soarelui, dar pentru Ioana, interiorul devine din ce în ce mai opresiv. E luni dimineață și deja a primit trei e-mailuri urgente și un telefon de la un client nemulțumit. Mâinile îi dansează frenetic pe tastatură, dar mintea îi este obosită, incapabilă să țină pasul cu ritmul prea alert al solicitărilor zilnice.

Dupa ce trece ora prânzului, își dă seama că a uitat să mănânce și se simte vlăguită. Încearcă să ia o pauză, dar gândul la sarcinile neterminate îi apasă pieptul. Își pune căștile pe urechi, sperând că muzica o va ajuta să se relaxeze, dar fiecare melodie se amestecă cu anxietatea pe care o simte, iar mintea îi rămâne prinsă în gândurile obsesive despre termene-limită și așteptările colegilor.

Daniel: Ca manager de logistică al unui depozit uriaș, se află într-o cursă continuă cu timpul. Fiecare zi este o provocare, iar telefonul său nu tace niciodată. Chiar înainte de ora 6 dimineața, începe să primească mesaje despre întârzieri în livrare și probleme tehnice pe linia de sortare. Își simte pulsul accelerat și încearcă să rezolve totul cu calm, dar, pe măsură ce orele trec, se simte tot mai copleșit.

În pauza de masă, iese afară pentru câteva minute, dar zgomotul camioanelor și activitatea neîntreruptă a depozitului îi amintesc că nu are timp de odihnă. Chiar și acasă, în rarele momente de liniște, mintea îi rămâne captivă în problemele nerezolvate, iar relaxarea pare un vis îndepărtat.

Cele 2 exemple se pot regăsi fidel într-un raport al Eurofound. În aprilie 2020, agenția UE pentru asistență în îmbunătățirea politicilor de dezvoltare socială, a condițiilor și aspectelor legate de muncă, a lansat un survey ce urmărește felul în care cetățentii UE apreciază condițiile de trai și calitatea vieții în contextul complex generat de pandemia Covid-19.

Ediția din 2024 s-a derulat între 25 martie și 24 mai iar răspunsurile oficiale urmează să fie publicate spre finalul anului, însă așteptările generale sunt că procentele să nu fie schimbate radical de cele de la finalul anului trecut. Survey-ul înglobează și 10 țări din jurul UE, iar răspunsurile reflectă un context din ce în ce mai complex și în care anxietatea și stresul devin un companion trist, de zi cu zi:

• bunăstarea mintală nu a revenit la nivelul la care s-ar fi putut aștepta, în ciuda ridicării restricțiilor COVID-19.
• 48% din respondenți se chinuie să își asigure traiul zilnic. În afara UE, procentul este și mai îngrijorător, de 81%.
• 1/3 consideră plata facturilor lunare un stres foarte mare, cu precădere plata facturilor la utilități.
• 36% din cetățenii UE consideră încă dificil accesul la educație și programe educaționale, în timp ce procentul non UE este de peste 70%.
• 62% din respondenții UE și 84% din cei non UE care nu au loc de muncă, consideră că le este foarte dificil să își continue studiile sau să acceseze forme de educație.
• 23% din cetățenii UE și 62% din cei non UE au joburi ce pot fi realizate remote și cu toate acestea li se solicită prezența obligatorie la muncă.
• Un dezechilibru între viața personală și profesională este resimțit de respondenții din ambele zone, dar dezechilibrul este resimțit mai puternic de către femei. 1/3 din cetățenii UE lucrează în timpul liber și mai mult de jumătate din cei aparținând țărilor non UE.
• Niveluri problematic de scăzute ale bunăstării au fost raportate de toți respondenții, indiferent de zona lor, toți menționând stări de pesimism, reziliență scăzută, oboseală generalizată și riscuri crescute de sănătate.

O astfel de realitate nu mai este specifică doar unui număr restrâns de angajați în funcții extrem de stresante, ci devine omniprezentă și are impact asupra întregii organizații. Acest context necesită o soluție diferită, una în care organizațiile și angajații colaborează pentru a construi o relație durabilă și sustenabilă.

Felul în care ne gestionăm energia internă influențează direct răspunsul nostru la stres, nivelul de reziliență și capacitatea de a identifica și gestiona factorii stresori.

Deși managementul stresului poate părea o soluție atractivă, este adesea doar pe termen scurt și intervine prea târziu. Ceea ce este cu adevărat esențial este implementarea unui sistem de management al energiei, care să permită un echilibru sustenabil și o performanță pe termen lung.

Unul din programele pe care le derulam cu cel mai mare succes în organizații de toate dimensiunile, este “Energy Management”, ce are 2 obiective majore: crește nivelul de conștientizare al fiecărui participant în ce privește elementele care îi declanșează starea de stres și construiește know-how-ul necesar pentru dezvoltarea rezilienței ce în schimb crește calitatea vieții.

Construit pe principiul celor 4 rezervoare de energie – fizică, emoțională, mentală și spirituală – programul oferă în prima parte o înțelegere profundă a stresului, a etapelor acestuia și oferă metode de identificare a semnalelor pe care organismul și mediul ni le oferă ca să vedem în ce etapă de stres ne aflăm.

Odată ce participanții obțin claritate asupra tiparelor proprii de stres, programul îi ajută să își construiască un plan personal de atingere a nivelului dorit de reziliență.

Rezultatul cel mai impresionant se vede însă la câteva luni de la finalizarea sa, când toți participanții mărturisesc că resimt niveluri de energie crescute atât în viața personală, cât și profesională.

Unele din elementele cele mai apreciate pe parcursul programului, ce poate fi implementat atât ca eveniment singular, cât și ca o călătorie de învățare, sunt modalitățile de accesare a zonelor emoționale de regenerare și performanță și modul de raportare la energia spirituală.

Aceasta se referă la calitatea scopului pe care îl atribuim acțiunilor noastre și modul în care viața pe care o trăim este sau nu în acord cu acest scop și cu valorile asociate lui. În contextul acestui tip de energie, programul în sine îi ajută pe participanți să găsească un scop mai înalt în propria lor activitate și să se conecteze la acesta pentru a accesa niveluri de energie pe care nu erau conștienți că le au.

În concluzie, managementul propriei energii nu este doar o soluție pentru reducerea stresului, ci o abordare strategică pentru îmbunătățirea calității vieții și a performanței profesionale pe termen lung. Înțelegerea și echilibrarea celor patru rezervoare de energie – fizică, emoțională, mentală și spirituală – nu doar ajută angajații să devină mai rezilienți, ci le oferă și un sentiment mai profund al scopului și al alinierii cu valorile lor.