Tea time!
Cu 22 de ani inainte sa apara in Anglia, ceaiul era gustat de aristocratii francezi; in 1636, la Paris, deja se importa ceai. Una dintre primele aristocrate care a laudat aceasta bautura aramie, placuta la gust si aromata, a fost frantuzoaica Madame de Sevigne. Aceasta povestea, in celebrele ei scrisori, ca ceaiul este o bautura preferata mai ales de aristocrati si atat de apreciata incat unii dintre acestia ajungeau sa bea zilnic 12, 30 sau chiar 40 de cesti cu ceai. Multumita acestor scrieri, au fost pastrate multe dintre detaliile legate de acest obicei si de modul in care era servit ceaiul in perioada respectiva. De pilda, ceaiul servit cu lapte a fost atribuit Marchizei de la Sabliere. Ulterior, in perioada 1662, regele Carol al II-lea al Angliei si sotia sa, portugheza Ecaterina de Braganza, erau cunoscuti ca fiind mari bautori de ceai. Dupa restaurarea monarhiei, cei doi au raspandit acest obicei printre aristocratii din Anglia. In timp, ceaiul a fost vazut ca o bautura nationala. Nici poetii vremii nu au ramas indiferenti la aceasta "licoare". Inspirat de regina Ecaterina, Edmund Waller i-a dedicat poemul "On Tea", in care o credita ca fiind cea care a raspandit si a popularizat bautul ceaiului printre curteni. In anii 1700, existau deja in Londra peste 500 de case de ceai.
FIVE O'CLOCK TEA
De la o cana de ceai pe zi, s-a ajuns la stabilirea unei noi mese, luata in jurul orei 17. Asa s-a nascut "five o'clock tea". Exista o ipoteza potrivit careia obiceiul a pornit de la Anna Maria Stanhope, cunoscuta si ca ducesa de Bedford. Aceasta se simtea "slabita" in preajma orei 16 si servea alaturi de o cana de ceai si cateva specialitati pe baza de faina. Ulterior, isi invita prietenii sa ia masa de dupa-amiaza, in jurul orei 17, intr-o incapere a castelului Belvoir. Meniul s-a diversificat si continea prajiturele, paine unsa cu unt, dulciuri si, bineinteles, ceai. Exista insa si o alta varianta a nasterii acestui obicei, atribuit sotilor Carol al II-lea si Ecaterinei de Braganza. Se pare ca acestia obisnuiau sa bea ceai la amiaza in perioada traita in Portugalia si au luat cu ei tabietul si in Anglia. Acest tip de masa, la care se serveste si ceai, poarta denumirea si de "high-tea".
AFACERI CU CEAI
La ora 17, dar si dimineata sau seara, bucurestenii se pot delecta cu un ceai la Carturesti, Cotroceni, Vasiliada, Green Tea, Serendipity, Metoc, Demmers, Rendez-vous si cine mai stie cate alte ceainarii din cate exista pe stradutele ascunse ale orasului… O explicatie a faptului ca a crescut semnificativ numarul ceainariilor din Capitala este posibil sa aiba legatura si cu investitia initiala necesara intr-o astfel de afacere. De pilda, in cazul lantului "Rendez vous", Madalina Radulescu, proprietara, declara intr-un interviu acordat revistei Cariere ca a pornit acest business cu doar 35.000 de euro.
Romania nu se numara printre tarile cu o traditie in ceea ce priveste consumul de ceai. Insa, cunoscute fiind avantajele acestei bauturi si proprietatile sale terapeutice, se incearca o popularizare a consumului de ceai.
Statisticile privind starea de sanatate a romanilor arata ca acestia nu au fost in ultimii ani "activi, atenti la consumul de alimente care cresc nivelul de colesterol si cumpatati in ceea ce priveste bauturile alcoolice si tutunul". Dimpotriva. De nenumarate ori, am fost catalogati ca fiind candidati ideali la diferite tipuri de cancer si afectiuni ale inimii.
Poate ca acum este momentul sa facem unele schimbari in ceea ce priveste tabieturile; sa ne intoarcem la traditie si eleganta, sa ne limpezim mintea la sfarsitul unei zile incarcate in compania unei cesti cu ceai. Cel mai recent eveniment organizat in capitala, cu scopul declarat al promovarii consumului de ceai si de cafea, dar si al aducerii in actualitate a traditiilor si ritualurilor de servire, a fost Tea&Coffee Festival, de la Palatul Sutu.