Topul celor mai potrivite ţări în care să locuieşti dacă eşti femeie: Pe ce loc se află România
Danemarca ocupă primul loc în cea mai recentă ediţie a clasamentului, iar Suedia cade pe locul secund. Podiumul e completat tot de o ţară nordică, anume Norvegia, transmite Business Insider.
Topul intitulat Best Countries for Women se bazează pe un sondaj la care au participat peste 9.000 de femei şi cuprinde 80 de ţări. Indicii luaţi în calcul au fost egalitatea de şanse, siguranţa, progresul economic, egalitatea veniturilor între sexe şi apărarea drepturilor omului.
Iată ţările care ocupă primele locuri:
20. Portugalia
19. Italia
18. Spania
17. Japonia
16. SUA
15. Irlanda
14. Franţa
13. Marea Britanie
12. Austria
11. Luxemburg
10. Germania
9. Noua Zeelandă
8. Australia
7. Elveţia
6. Canada
5. Finlanda: Ţările nordice sunt campioane când vine vorba de apărarea drepturilor femeilor, iar Finlanda nu face excepţie. Discrepanţa la nivel salarial între bărbaţi şi femei aproape că nu există, tăticii sunt încurajaţi să îşi ia concediu de creştere a copilului în locul mamelor, iar legea impune ca reprezentanţii ambelor sexe să fie trataţi în mod egal.
4. Olanda: Încă din 1978 această ţară a dat o lege care permite taţilor să îşi ia concediu de creştere a copilului. De asemenea, actul normativ obligă să existe egalitate între sexe în ceea ce priveşte salariile, accesul la joburi, sănătate, educaţie şi în toate celelalte aspecte importante ale vieţii. Mai mult, în 2011, statul olandez a adoptat un plan care să sprijine o integrare mai mare a persoanelor din comunitatea LGBT.
3. Norvegia: A fost supranumită "un rai pentru egalitatea de gen", graţie politicilor pe această temă implementate încă din anii 1970.
2. Suedia: S-a plasat în top 5 în fiecare an de la înfiinţarea clasamentului. Aproape două treimi dintre absolvenţii de facultate sunt femei, politicile legate de concediul parental se aplică femeilor şi bărbaţilor deopotrivă şi există structuri guvernamentale dedicate (The Secretariat of Gender Research e unul dintre ele).
1. Danemarca: Guvernul progresist al acestei ţări şi structura societăţii permit cetăţenilor să se mobilizeze din punct de vedere social pe mai multe zone: femeile şi bărbaţii au acces egal la îngrijirea medicală, care e gratuită în cea mai mare parte, iar pentru şcoală nu trebuie să scoţi niciun ban din buzunar, nici măcar la facultate.
Cazul României
România se află pe locul 32 din cele 80 de naţiuni luate în calcul. Suntem depăşiţi de Bulgaria (locul 30) şi Ungaria (locul 24).
Cei de la U.S. News & World Report au făcut şi o descriere succintă a situaţiei de la noi.
"Este cea mai mare ţară din regiunea balcanică, ce se învecinează cu Bulgaria, Ucraina, Serbia, Ungaria şi are ieşire la Marea Neagră. Este un puzzle format din regiuni distincte, fiecare cu istoria şi influenţa sa. În anii 1860, Moldova şi Valahia s-au unit (sub denumirea Principatele Unite al Moldovei şi Ţării Româneşti – n.red.), iar în 1877 statul nou format a obţinut independenţa faţă de Imperiul Otoman. Unirea cu Transilvania a venit după Primul Război Mondial, când românii au luptat alături de Aliaţi.
În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, România a fost de partea puterilor Axei şi apoi a intrat în sfera de influenţă sovietică (pierzând câteva teritorii – n.red.). A fost instalată o dictatura comunistă, care a durat până în 1989, când liderul de la acea vreme, Nicolae Ceauşescu, a fost înlăturat de la putere şi executat. Constituţia ţării a fost semnată în 1991, iar acum România este o republică semi-prezidenţială: are un preşedinte ales şi un premier desemnat.
Folclorul şi superstiţiile încă dăinuesc, în special în zona rurală. Industria turistică din România, care atrage din ce în ce mai mulţi vizitatori graţie peisajelor pitoreşti de la sate, are una dintre cele mai mari creşteri din Europa. În mijlocul impresionantelor vârfuri ale Munţilor Carpaţi se află Castelul Bran, legendara casă a vampirului Dracula.
Cererea pentru exporturi a scăzut semnificativ în timpul crizei economice din 2008, astfel că economia României a suferit o lovitură dură.
Ţara a primit un împrumut în valoare de aproximativ 24 de miliarde de dolari, în 2009, de la Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană, Banca Mondială şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.
România continuă să aibă una dintre cele mai mari rate ale sărăciei şi unul dintre cele mai mari riscuri pentru excluziune socială din UE. Însă o piaţă reinventată şi stabilă pentru export , alături de o industrie orientată către manufactură, în special de electronice, maşinării, echipamente, textile şi încălţăminte, au ajutat la creşterea PIB-ului şi clasei de mijloc.
Consumul privat şi o resuscitare a investiţiilor au făcut din România să devină economica cu cea mai rapidă creştere din UE.
România stă foarte prost la capitolul natalitate, iar starea proastă a infrastructurii şi programele sociale pun în pericol populaţia îmbătrânită.
După alegerile legislative din 2016, noul Cabinet al lui Sorin Grindeanu a întocmit o serie de propuneri destinate să scoată anumite fapte din sfera penală. Măsurile au fost intens criticate şi au provocat cele mai mari proteste de când ţara a trecut la democraţie. Mai mult de 300.000 de persoane au ieşit în stradă în marile oraşe din ţară, dar şi în cele din străinătate unde există comunităţi semnificative de români. Drept urmare, Executivul a retras propunerile, iar prim-ministrul a fost îndepărtat.
De asemenea, o serie de alte proteste, declanşate de această dată de unele schmbări de ordin fiscal, au avut loc în ultimele luni, în timpul guvernării lui Mihai Tudose. (Acum Guvernul e condus de Viorica Dăncilă – n.red.).
România a intrat în NATO în 2004 şi în UE în 2007. Printre alte organizaţii la care este membră se numără ONU, Banca Mondială şi Organizaţia Mondială a Comerţului."