Best practices in wellbeing
Aproape două treimi dintre angajații cu normă întreagă se confruntă cu burnout la un anumit nivel în timp ce sunt la locul de muncă. Combinat cu faptul că anumite anotimpuri pot aduce niveluri mai ridicate de depresie, oboseală și tristețe, epuizarea poate face angajații deosebit de vulnerabili la problemele de sănătate mintală. Din păcate, angajații nu sunt întotdeauna dornici să vorbească despre bunăstarea lor și deseori nu au acces la un spațiu sigur în care să poată discuta aceste probleme.
Pentru a afla mai multe despre practicile din wellbeing care să funcționeze cu adevărat într-o companie, am apelat la specialistul Dora Hulpuș, Manager Talent & Learning la ING Bank România. Am povestit despre câteva bune practici de wellbeing într-un material marca Revista CARIERE, pentru secțiunea Work Smart.
Mai întâi de toate, este util să stabilim împreună ce înseamnă wellbeing pentru angajați. Ei bine, potrivit studiilor, angajatul dorește să beneficieze de bunăstare la locul de muncă pentru a-și desfășura activitățile într-un mod cât mai plăcut. Pentru asta ei își doresc să aibă parte de intimitdate, de colegi receptivi și binevoitori, de un program de lucru flexibil și de înțelegere din partea angajatorului.
Majoritatea organizațiilor sunt conștiente de faptul că mulți dintre angajații lor se luptă cu probleme de sănătate mintală sau burnout. Dar s-ar putea să nu cunoască cea mai bună cale pentru a rezolva aceste probleme. Studiile spun că un sondaj de bunăstare este cel mai eficient și mai scalabil mod de a colecta informații despre modul în care sunt afectați angajații, nevoile lor și cum ajută compania sau departamentul abilitat să ia măsuri.
Atunci când companiile investesc în cercetarea, măsurarea și acționarea asupra bunăstării, beneficiile nu vor înceta să apară. Tot din studiile recente aflăm că o bunăstare mai mare conduce la o productivitate crescută, la mai puține zile de concediu medical, la o colaborare îmbunătățită și o energie mai pozitivă din partea angajaților.
Ca practici în wellbeing-ul angajaților au fost dezvoltate fel și fel de programe care să vină în ajutorul companiilor. Din experiență, Dora Hulpuș spune că au dat roade următoarele practici:
Practicile care s-au dovedit a fi eficiente în organizatia noastra pentru programele de wellbeing includ:
- Programul de lucru flexibil, cu 4 zile de muncă pe săptămână. Implementat la nivelul întregii companii, el deja a convins peste 500 de angajați în primul trimestru, interesul crescut pentru acest model venind ca o continuare a celor 9 luni de testare din 2022. Noul model de organizare a programului presupune ca timp de 4 zile pe săptămână să se adauge o oră în plus în fiecare zi de lucru, ceea ce conduce fie la opțiunea de a avea o jumătate de zi liberă în a 5-a zi, fie o zi întreagă liberă o dată la două săptămâni. Un sondaj intern a arătat că angajații pot planifica mai bine sarcinile și timpul alocat proiectelor, având, în același timp, opțiunea de a reveni la programul standard dacă doresc. Acest cadru flexibil este opțional, respectă legislația în vigoare și asigură norma de lucru de 40 ore/săptămână, conform Codului Muncii.
- Program de la distanță, chiar și din altă țară, pentru 30 zile/ an. Pandemia ne-a învățat că pot fi contexte individuale care necesită mai multă flexibilitate. De aceea, am decis să oferim celor care își doresc posibilitatea de a-și desfășura activitatea din altă țară pentru un număr de 30 de zile lucrătoare pe an. Sigur, sunt câteva criterii ce trebuie îndeplinite și este necesară aprobarea managerului.
- Învățarea continuă și starea de bine a angajaților sunt direcții de care avem constant grijă. Elaborăm ghiduri practice de lucru pentru manageri și dezvoltăm platforme de învățare disponibile de oriunde și oricând. MyLearning – agregator de platforme, care reunește mai multe tipuri de cursuri, printre care și acces la platforma Udemy – cu mii de cursuri menite dezvoltării atât competențelor soft, cât și celor tehnice. Exemple cursuri accesate de colegi: Agile & Design Thinking, Robotica, Inteligenta Artificiala, Machine Learning, PACE, Analiza datelor. Soft skills: gestionarea timpului, imbunatatirea abilitatilor de comunicare și prezentare, inteligență emotionala, elaborarea deciziilor.
- Activitatea fizică
Avem 8 comunități sportive (de alergare, fotbal, volei, baschet, tenis, ping pong, hiking și ciclism), cu aproximativ 500 membri activi; sesiuni de nutriție.
- Sedințele individuale de psihoterapie gratuite și diferite workshop-uri cu psihologi.
- Coeziune echipei. Utilizăm Yammer pentru a fi la curent cu cele mai noi știri din ING, a interacționa și a menține mediul profesional distractiv. În plus, organizăm constant townhall-uri, webinarii, întâlniri virtuale
- Recunoașterea și aprecierea eforturilor angajaților: favorizează un mediu de lucru pozitiv și stimulează moralul.
Domeniile care pot fi îmbunătățite în companii în ceea ce privește practicile de wellbeing includ:
- Creșterea gradului de conștientizare și educație: educarea angajaților în ceea ce privește bunăstarea, sănătatea mintală, gestionarea stresului și echilibrul dintre viața profesională și cea privată pentru a promova o cultură a total wellbeing
- Educarea managerilor: înrolarea lor in traininguri care să le dezvolte competențele necesare pentru a sprijini bunăstarea angajaților și pentru a recunoaște semnele de stres fac o diferență semnificativă.
- Abordarea volumului de muncă și a așteptărilor: asigurarea faptului că volumul de muncă este rezonabil și gestionabil poate preveni stresul excesiv și poate contribui la menținerea stării de bine a angajaților.
- Canale de comunicare cu angajatii si managerii lor: stabilirea unor canale prin care angajații să își exprime preocupările și să ofere feedback cu privire la inițiativele de wellbeing ajuta la identificarea domeniilor de îmbunătățire.
Cum poate cere un angajat sfaturi de la liderul său fără a se simți stânjenit de problema cu care se confruntă?
Pentru a cere sfatul liderului lor un angajat poate lua în considerare următorii pași:
- Să aleagă momentul și locul potrivit: stabilirea unei discuții cu managerul pentru a asigura un mediu confortabil și confidențial.
- Un ton pozitiv al discuției: să își exprime dorința de a primi îndrumare și de a-și îmbunătăți performanța, mai degrabă decât să se concentreze exclusiv asupra problemei în sine.
- Să fie specific în explicarea contextului personal: să explice în mod clar situația sau provocarea și să ofere informații de bază relevante pentru a-l ajuta pe lider să înțeleagă cu ce se confruntă.
- Să păstreze un ton profesional: abordarea conversației într-o manieră respectuoasă și profesională, subliniind dorința de a crește și de a învăța.
- Solicitare de sprijin din partea departamentului de HR: dacă angajatul se simte inconfortabil să abordeze direct liderul său, acesta poate apela la departamentul de resurse umane pentru îndrumare sau mediere.
Există programe de wellbeing psihoemoțional pentru angajați. Câte ședințe ar trebui să aibă un astfel de program pentru a da roade într-un timp relativ scurt?
Numărul de ședințe necesare pentru ca un program de bunăstare psihosocială să dea roade într-un timp relativ scurt poate varia în funcție de obiectivele și nevoile specifice ale programului. În general, un program care se întinde pe parcursul a mai multe săptămâni sau luni, cu sesiuni regulate (de exemplu, o dată pe săptămână sau la două săptămâni), poate oferi participanților posibilitatea de a învăța și de a exersa noi abilități, de a-și dezvolta conștiința de sine și de a face schimbări semnificative în ceea ce privește bunăstarea lor.
In ING noi oferim 10 sedinte de consiliere psihologica (psihoterapie) fiecarui angajat care dorește să le acceseze, cu ajutorul furnizorului nostru de servicii specializate.
Ce înseamnă wellbeing din punct de vedere birocratic la nivel de companie? (sondaje, chestionare)
Din punct de vedere organizatoric, programele de wellbeing implică adesea utilizarea de sondaje și chestionare pentru a evalua bunăstarea angajaților și pentru a colecta feedback. Aceste date pot ajuta companiile să identifice domeniile de îmbunătățire, să măsoare eficiența inițiativelor existente de bunăstare și să ia decizii în cunoștință de cauză cu privire la viitoarele programe de wellbeing. Sondajele și chestionarele pot acoperi diverse aspecte, cum ar fi satisfacția la locul de muncă, nivelul de stres, echilibrul dintre viața profesională și cea privată, sănătatea mintală și percepția sprijinului organizațional.
Ce ar trebui îmbunătățit în companii?
În ceea ce privește practicile de wellbeing, există mai multe domenii care pot fi îmbunătățite:
- Cultura deschisă și de susținere: să incurajăm o cultură care să valorizeze bunăstarea angajaților și să acorde prioritate echilibrului dintre viața profesională și cea privată, gestionarea stresului și sănătății mintale.
- Să întreținem canalele de comunicare și de feedback: aceasta creează un spațiu sigur pentru discutarea preocupărilor legate de bunăstare și primirea de feedback cu privire la inițiative.
- Să oferim resurse de educare și informare: programe de formare și resurse pentru a-i ajuta pe angajați să dezvolte abilități de gestionare a stresului, de menținere a echilibrului între viața profesională și cea privată și de promovare a stării de bine generale.
- Să revizuim/actualizăm periodic procesele de acces la programe de wellbeing și listarea clară a beneficiilor oferite angajaților: să listăm și să updatăm în mod regulat politicile și beneficiile pentru a le alinia la bunăstarea angajaților, cum ar fi programul de lucru flexibil, concediul pentru creșterea copilului și sprijinul pentru sănătatea mintală.
- Promovarea echilibrului între viața profesională și cea personală: prin stabilirea unor așteptări realiste, descurajarea orelor de lucru prelungite, peste program, și promovarea politicilor privind timpul liber și concediile.
*Proiectul “Work Smart” este suținut de ING Bank România. Să lucrezi la ING înseamnă să ai libertatea de a explora și de a învăța. Ideile tale sunt ascultate și beneficiezi de încrederea și sprijinul echipei pentru a face lucrurile să se întâmple zi de zi.