Ziua – la birou, noaptea – la consolă. Cum a crescut industria de DJ part-time printre mileniali

În ultimii ani, tot mai multe baruri și restaurante invită DJ amatori să pună muzică, în funcție de brandul personal sau cultura lor muzicală. Astfel, jurnaliști, publicitari sau oameni cu joburi 9.00-17.00 mixează în Control, Expirat, J’ai Bistrot sau Platforma Wolf, uneori voluntar, alteori plătit.
Romina Banu are 29 de ani și e antreprenoare, la bază fotografă. În mai 2023 a deschis un spațiu de evenimente, Common House, unde găzduiește weekenduri de thrift market, ateliere de ceramică, făcut paste de casă, caligrafie, coliere sau cluburi de carte.


Muzica a fost mereu o parte integrantă din viața Rominei, în special de pe la 8 până spre 16 ani, când își petrecea verile în Italia, la mama ei care muncea acolo. Obișnuiau să asculte muzică italiană, în special veche, de pe un CD pe care mama îl primise de la niște prieteni.
Acum vreo șase, șapte ani și-a amintit de el. „L-am găsit cu greu, dar CD-ul nu mai funcționa, era corrupted”, își amintește Romina supărarea. Ce nu știa atunci era că explorarea avea să fie o călătorie în lumea Italo Disco, de care s-a îndrăgostit. „Nu l-am recompus”, spune despre conținutul CD-ului, „dar mi-am dat seama că minimum trei melodii erau, ironic, chiar dacă în italiană, de la Julio Iglesias.”
Câțiva ani mai târziu, prietenul ei Răzvan, DJ profesionist, a întrebat-o dacă nu ar vrea să pună muzică la petrecerile pe care le organiza în clubul Control din Capitală, „că sigur le-ar plăcea și altora”. Multă vreme l-a refuzat, de teama de expunere, până și-a făcut curaj. „Am acceptat, pentru că așa ai și tu ocazia să asculți muzica preferată, și e un alt context, se aude altfel, și ieșeam și din zona de confort.”
„Aveam niște emoții de mă luai cu targa”, își amintește de primele momente. „Dar adevărul a fost că oamenilor le-a păsat prea puțin de mine, și-au văzut de băuturile lor și s-au bucurat de muzică”.
Chiar dacă această primă experiență s-a dovedit un succes și îi încolțeau în minte idei de piese noi pe care le-ar putea introduce în playlist, nu credea că va exista și o dată următoare. De atunci până în prezent, a fost DJ la zeci de evenimente, unde a fost și plătită.
Cosmin Sipoș spune că abia în facultate a început să-și descopere versiunea mai extrovertită. Cosmin are tot 29 de ani și lucrează la Kooperativa 2.0, agenție de marketing, social media și SEO. Cu background de mate-info la liceu și absolvent de Litere, a ajuns ca intern la agenție în 2018. Între timp a devenit Chief Operating Officer și asociat la agenție.


Cu toată experiența de marketer și diferite experimente ca barman, toboșar sau videograf, și-a dat seama că sufletul lui rămâne în industria de entertainment. Ca să înțeleagă mai bine cum funcționează breasla, și-a oferit o provocare personală, iar în perioada 2022-2023 a mers la peste 300 de concerte ca să înțeleagă ce face un booker sau un tour manager, prilej cu care s-a împrietenit și cu diferite trupe.
În 2023, Cosmin a avut primul gig oficial ca DJ, la J’ai Bistrot, după un concert al Anei Coman, o prietenă de-ale lui. În același an a pus muzică și la festivalul Danube Rock Sounds din Galați, iar într-o noapte, în Apollo, în urma unui proces de recrutare. La 4-5 dimineața, când s-a închis votul, Cosmin și-a dat seama ce comunitate strânsese în jurul lui în ultimii ani. A continuat să mixeze în Apollo și în Expirat, unde e parte și din echipa de comunicare.
Relația lui cu muzica e una cathartică, „ocupă mult loc în capul și sufletul meu”. Nu s-a nișat pe un stil anume, e la granița cu aproape toate genurile. Însă petrecerile la care îl găsești cel mai des sunt Balkanique Party de la Heavy Yard, în București.
Cu accent pe nostalgia muzicii românești și nu numai, de la începutul anilor 2000, ușoară, comercială, manele, hituri internaționale, cât și bangere de acum, fiecare ediție vinde în jur de 150-200 de bilete. Conceptul aparține unui coleg de breaslă și prieten, Ștefan Hadăr, căruia Cosmin i s-a alăturat anul acesta în calitate de co-organizator.
Meelouna – Miruna Iani, 29 de ani, și ea DJ part-time, lucrează de trei ani și jumătate la o firmă de consultanță globală în business. Meelouna e office fairy, cum îi place să-și spună, adică are un rol administrativ, în care e și sprijin pentru diferite departamente.


Absolventă de UNARTE, Meelouna și-ar fi dorit să facă make-up și prosthetics, „dar pe drum mai pierzi obiectivele inițiale”.
În 2017 s-a angajat pentru prima dată, în bar la clubul Apollo, unde obișnuia să pună muzică pentru ea și colegi, majoritatea din registrul disco, funk, soul și R&B. La un moment dat, Filip, unul dintre clienții fideli ai locului, cu care acum e și într-o relație, i-a spus că ar fi tare dacă ar pune muzică în Control, într-una dintre serile în care chemau amatori. Chiar dacă nu avea nici măcar un stick USB, a acceptat cu un „fuck, yes!”.
Încă de când dădea petreceri acasă, Meelouna era DJ-ul de serviciu. „Eu eram aia tot timpul călare pe tastatură și sufeream de boala «nicio melodie mai mult de trei secunde»”.
Iubește în special muzica anilor ‘80. Caută constant melodii noi, însă n-a acoperit nici vârful icebergului. „Am descoperit un univers foarte mare și ofertant”, povestește cu entuziasm, „și toată muzica din perioada aia e absolut amazing. Îmi place când găsesc piese originale din care au fost sampled alte piese, pe care le-am super-forjat și-mi rup capul. Cred că mi-am găsit punguța magică.”
Toți trei au fost destul de autodidacți și au deprins bazele DJ-ingului cu ajutorul prietenilor, profesioniștilor sau prin tutoriale de YouTube. Adică să folosească playerul – dispozitivul care redă muzica (un CDJ sau USB player), mixerul sau consola – unelte pentru efecte și tranziții.
Romina vrea să mai aprofundeze tehnici, dar nu vrea să învețe la un nivel avansat, pentru că îi e teamă că ar ajunge să adauge și asta la lista de lucruri pe care deja le-a monetizat. „E puterea pe care o am eu să o păstrez la nivel de hobby. Altfel, aș începe să am multe pretenții de la mine, să mă frustrez și să nu-mi mai placă.”
Cosmin a investit în 2023 într-o consolă de 150 de euro. Acum are una de 1.500 de euro, la care a adăugat, printre altele, și un abonament pentru un soft de muzică, de 50 de euro pe lună. Fee-urile medii per gig-uri variază în jur de 100-500 de euro, în funcție de locație, natura evenimentului și timpul setului. De multe ori, dacă ești la început, în unele locații remunerația poate consta și în băutură gratis pe timpul evenimentului.
La Balkanique, Cosmin se bucură că pot oferi fee-uri invitaților, chiar dacă acestea variază între 100 și 200 de euro, căci atât își permit momentan, din vânzarea biletelor în jur de 40 de lei. Însă e un principiu la care atât el, cât și Ștefan țin mult. Pe lângă asta, încearcă să ofere publicului și ceva în plus față de experiența petrecerii. Au oferit de-a lungul edițiilor pernițe Viva, bomboane Sugus, castraveciori murați sau slană și pâine de la tatăl lui Ștefan din Sibiu, în ton cu vibe-ul nostalgic-cultural al petrecerilor.
Pentru Romina, cea mai mare bucurie când pune muzică, pe lângă entuziasmul de a-și asculta melodiile preferate, sunt și momentele în care vede reacțiile oamenilor când le începe piesa preferată. Sau atunci când oamenii îi cer o melodie și o are deja în playlist.
Opt ani mai târziu de pus muzică la noi, în Berlin sau pe o barcă în Insulele Saronice din Grecia, cele mai frumoase amintiri ale Meelounei sunt de la petrecerile pe care le făcea în Apollo, alături de alte trei prietene. Și-ar dori să poată trăi doar din asta, însă deocamdată știe că nu ar fi sustenabil financiar.
Cosmin visează să vireze full time în industria de entertaining și speră să ajungă acolo în câțiva ani. Măsoară succesul petrecerilor atât în numărul de mentions de pe Stories de a doua zi, cât și în bucuria și extazul oamenilor de la fața locului, unde mulți rămân până dimineață, în așteptarea momentului iconic când intră Unwritten a Natashei Bedingfield.
CITEȘTE ȘI: Gen Z a crescut pe internet și a ajuns să trăiască din asta

Acest articol este preluat din ediția print a Revistei CARIERE nr. 297 | Mai 2025