Alice Barbu: Reputația reprezintă chintesența modului în care cultura unei companii este înțeleasă și trăită
Încă din copilărie suntem îndrumați să ne construim o reputație. “Fii cuminte!”, “fii bun!”, “fii ascultător!” sunt doar câteva exemple pe care mulți dintre noi le-am auzit și pe care, posibil, ni le-am însușit ca adulți. Și chiar dacă, de cele mai multe ori, ne referim la reputație ca fiind un ”tot” la forma singulară, în calitate de ființe umane, avem schițate forme ale reputației în funcție de context: cel al prieteniilor, al familiei, al profesiei.
Așa crede Alice Barbu, HR Manager Shell România, un profesionist cu peste 11 ani vechime în HR, pentru care conectarea oamenilor la cele mai bune practici și la strategia de business a companiei este obiectivul cheie.
”Întrebarea pe care am auzit-o deseori este următoarea: trebuie sau nu ca reputația să fie aceeași în orice context al vieții noastre? Răspunsul meu este NU, pentru că ea este influențată de comportamentele noastre în relație cu diferitele grupuri cărora le aparținem. Totodată, important este ca imaginea pe care alții o au despre noi, chiar și în cadre sociale diferite, să fie mereu în armonie cu valorile și credințele pe care le avem”, mi-a mărturisit Alice, zilele trecute, într-o discuție despre reputație și valorile care o susțin.
Tu, Alice, pe ce piloni îți construiești reputația?
Reputația este “creionată” încă din anii adolescenței și îmi place să spun că a fost o “reputație determinată” de așteptările adulților de la acea vreme. În viziunea mea, aceasta este urmată de “alegeri”, numesc etapa aceasta “reputație conștientă” și este practic cea care astăzi mă definește în relație cu partenerii de business, prietenii sau colegii. Este o reputație confirmată și asumată. Cred în reputația născută dintr-un comportament autentic, construită prin relaționarea deschisă și onestă cu ceilalți, în care ne permitem să fim vulnerabili fără prejudecata că acest lucru ar reflecta o slăbiciune. Este ceea ce transmit fiecărui lider cu care interacționez și care este curios despre cum ”construim o imagine de încredere”.
Ce provocări presupune consolidarea ei acum, în secolul în care informația circulă cu viteza luminii, iar consumatorul de știri reușește tot mai greu să discearnă între good news, bad news, fake news?
Reputația nu este influențată doar de acțiunile noastre și scopul acestora, ci mai ales de cum sunt interpretate și re-interpretate de ceilalți la un anumit moment.
Pentru organizații, reputația este rezultatul a tot ceea ce ele reușesc să transmită în interiorul și exteriorul lor. Astfel, reprezintă chintesența modului în care cultura companiei este înțeleasă și trăită, a felului în care reușim să facem o diferență în experiența partenerilor noștri de afaceri, dar și ce oferim societății din care facem parte.
Mai nou, reputația organizațiilor nu mai este strâns legată de elementul de putere așa cum se întâmpla în urmă cu zeci de ani, ci a evoluat spre a pune accentul pe valorile și obiectivele companiei, în special raportat la angajații săi.
Informația este o resursă fundamentală, a cărei valoare trebuie înțeleasă de către fiecare lider și transmisă echipelor. Tocmai de aceea, organizațiile, prin structura de management, trebuie să conștientizeze faptul că informația poate reprezenta un beneficiu sau uneori o barieră.
Într-o lume unde barierele de transmitere a unei informații nu mai există și unde rapiditatea schimbului de date se face în mod accelerat, important este ca orice companie să facă în mod constant și asumat un lucru: să continue să comunice.
Ce stă, de fapt, în spatele bunei reputații?
Reputația nu trebuie să reprezinte o alegere, un noroc sau o întâmplare.
Reputația înseamnă încredere, efort și pasiune. Nu este un rezultat individual, ci un rezultat colectiv, iar liderii sunt cei care trebuie să înțeleagă primii acest lucru. Astfel, nu este doar despre „eu”, CEO-ul unei organizații și cine sunt ca persoană, este vorba de felul în care, împreună, reușim să susținem același set de valori și principii.
Reputația se construiește prin valori în care liderii trebuie să creadă și pe care le aduc în fața celorlalți – angajați, parteneri, societate – prin comportamentele lor.
Atunci când observăm la lideri că între ceea ce spun, ceea ce susțin și ceea ce fac există discrepanțe la nivel de scop, acesta este momentul în care reputația companiei poate să devină vulnerabilă. Acest lucru nu înseamnă că o organizație nu își poate schimba sau repoziționa misiunea, viziunea sau strategia. Important este să comunice cu integritate care îi sunt intențiile.
În spatele unei bune reputații mai stă însă un lucru, “ascultarea”. Este important să auzim ce spun angajații, ce spune mediul de afaceri, ce spune societatea. Să ne dăm timp, ca organizații, să reflectăm la feedback-ul pe care îl primim și niciodată să nu comitem greșeala să credem că nu este important.
Cât de importantă este comunicarea internă, astfel încât imaginea companiei să fie o misiune comună tuturor angajaților, indiferent de rol?
Din păcate, pe cât este de ușor să comunicăm, se întâmplă deseori ca organizațiile să uite să facă acest lucru sau să nu acorde suficientă atenție, considerând că nu ar exista un interes real din partea angajaților. Este una dintre cele mai frecvente erori pe care mediile de business le fac, cu impact direct chiar și în reputație. La polul opus, există și varianta de avea o comunicare internă realizată în exces și care ar putea determina o scădere a atenției față de evenimentele și informațiile transmise.
Este important ca mesajele oferite angajaților să fie în armonie cu misiunea și viziunea organizației, să fie relevante și, esențial, ca acestea să fie preluate la fiecare nivel de leadership al organizației.
Din păcate, comunicarea internă este deseori văzută ca o acțiune unidirecțională, venită din partea echipei de conducere. Cred cu convingere că este important să îți încurajezi angajații să participe, în mod conștient și voluntar, alături de lideri în transmiterea mesajelor companiei.
Crearea reală a sentimentului de apartenență a angajaților la organizația din care fac parte, se realizează sprijinind o cultură internă în care nu le este acordat rolul de spectatori, ci de actori principali. Misiunea este una comună.
Cel mai bun lucru pe care o organizație îl poate face este să își contureze reputația înțelegând “cine este și ce înseamnă” pentru angajații săi. Scopul unei organizații de a avea o reputație bună nu trebuie să fie unul egoist, privit doar prin perspectiva dimensiunii realizărilor financiare și de putere. Acesta trebuie privit prin prisma oamenilor, a talentelor pe care dorești să le sprijini să se dezvolte, a modului în care construiești un mediu unde autonomia, bucuria de a experimenta și colaborarea sunt comportamente pe care vrei să le vezi la cei cu care împarți același scop.
Shell a debutat cu operațiuni directe de Transport Comercial Rutier în 2021, susținut de unul dintre cele mai cunoscute branduri din domeniul energiei. Activăm într-o piață locală extrem de competitivă, cu o dinamică fantastică și într-o deplină transformare. Din primele momente, am înțeles că într-un astfel de mediu, comunicarea cu angajații noștri rămâne vitală pentru ca împreună să îndeplinim obiectivele date de misiunea și viziunea noastră, și că excelența este dobândită având mereu angajați bine informați. Ceea ce facem este să definim un mediu în care angajații noștri au un rol foarte important și în care vrem ca ei să cunoască, să înțeleagă direcția organizației, dar cel mai important să participe la crearea unui viitor împreună.
Cât de mare este impactul/influența liderului în formarea și consolidarea imaginii unei companii, în clădirea unei bune reputații organizaționale?
Rolul liderului, printre altele, este de a asigura transmiterea unei direcții și a unei viziuni în ceea ce privește percepția pe care și-o dorește ca organizația să o aibă atât în interior, cât și în exterior. Liderul are datoria, care nu trebuie în vreun fel negociată, de a ști ce dorește să vadă atunci când privește spre organizația pe care o conduce sau o reprezintă.
Liderul nu este însă unicul responsabil de reprezentarea imaginii companiei. Poate să influențeze modul în care tinde ca aceasta să fie percepută, dar nu este singurul care o determină. Astfel, cel mai important impact pe care îl are este, de fapt, să îi ajute pe ceilalți să creadă în ceea ce și el crede.
Acest articol este preluat din ediția print a Revistei CARIERE nr. 278
Pentru abonare, click aici
