Analistul politic Răzvan Petri, despre numărul mare de români care văd comunismul cu ochi buni: Este categoric o oglindă a prezentului – INTERVIU

Sondajul recent al INSCOP, ale cărui rezultate îngrijorătoare arată că peste jumătate dintre români cred că regimul comunist a fost „mai degrabă un lucru bun” pentru România, este, înainte de toate, o oglindă a prezentului, consideră analistul politic Răzvan Petri (foto). Într-un interviu pentru Revista CARIERE, acesta explică cum au ajuns atât de mulți români să vadă regimul dictatorial al lui Nicolae Ceaușescu drept ceva pozitiv, în condițiile în care realitatea acelor vremuri, una deloc bună, este cât se poate de cunoscută.

„În spațiul public am auzit o serie de explicații care mie mi se par simpliste, dacă nu chiar leneșe. Am auzit că de vină sunt doar dezinformarea sau lipsa de educație, dar ele singure nu sunt suficiente pentru a explica acest procent mare. Explicațiile de acest tip nu iau în calcul rolul nesiguranței economice”, consideră Răzvan Petri.

Potrivit acestuia, lipsurile economice din prezent reprezintă una dintre principalele cauze ale răspunsurilor date de români în cadrul cercetării sociologice.

„Pe scurt, ce vedem și din studiu este faptul că sprijinul pentru fostul dictator este localizat în mediul rural și urban mic, între persoanele cu educație redusă și venituri mici și foarte mici. Educația este și ea determinată în mare măsură de locul în care te naști și condițiile materiale ale familiei. Așadar, și gradul de educație este corelat cu statutul socio-economic. Datele din studiu ne arată că – 60% dintre cei din rural sunt de acord cu afirmația că sistemul comunist a fost bun, 61% din cei din urban mic sunt de acord vs. doar 40% din București care este la 190% din media de dezvoltare a UE. Mai mult, 70% dintre cei care spun că nu le ajung veniturile pentru strictul necesar consideră că era mai bine în comunism vs. doar 31% dintre cei care spun că au tot ce trebuie. Așadar, datele din studiu mă fac să cred că răspunsul la această întrebare (cum se explică numărul mare de persoane care văd în comunism un sistem bun, n.r.) are legătură cu inegalitățile socio-economice și regionale din România, România fiind printre cele mai inegale state din UE. Chiar dacă nivelul de trai a tuturor a crescut din 1989 până astăzi, mai ales din 2007 încoace, beneficiile tranziției la piața liberă și aderării la UE nu au fost distribuite echitabil. De aici pornesc multe frustrări și gânduri că înainte era mai bine”, adaugă analistul.

Oglindă a prezentului

Petri este de părere că lipsa de soluții a actualei clase politice a dus la sentimentul de nemulțumire legat de actualul regim în rândul a atât de multe persoane.

„Este categoric o oglindă a prezentului. Chiar dacă factorii socio-economici sunt extrem de importanți, nu trebuie să uităm că vorbim și despre 4-5 ani de policriză care au accentuat sentimentele de insecuritate și nesiguranță economică, în timp ce clasa politică nu a venit cu soluții la situația categoriilor vulnerabile, dar nici nu a comunicat frecvent și eficient astfel încât să nu lase teoriile conspirației să se împrăștie”, explică Răzvan Petri.

Opinia despre Nicolae Ceaușescu

Același studiu ne arată că peste 60% dintre români sunt de părere că Nicolae Ceaușescu a fost un lider bun pentru România, în timp ce 24% consideră că a fost un lider rău.

„De ani de zile sondajele relevă faptul că tinerii sunt nemulțumiți de status quo și că ar fi dispuși chiar să renunțe la libertăți personale pentru mai multă bunăstare economică. Din nou, parte importantă din răspuns vine din zona materială, economică, România fiind țara cu cele mai mari rate de risc de sărăcie și excluziune socială în rândul populației generale, dar și a tinerilor și a copiilor, având în același timp și cel mai mare număr de NEETs. Este mai dificil să apreciezi democrația și libertatea atunci când grijile tale se opresc la ziua de mâine și comunitatea ta, când nu e nici rațional nici posibil să te gândești la valori post-materiale, precum libertatea, atunci când ai stomacul gol sau când trebuie să te gândești din ce plătești chiria, rata sau factura. Dreptul de a merge în vacanță în Franța sau Thailanda pare nesemnificativ și sunt unii care ar renunța la el pentru un trai mai sigur din punct de vedere economic”, avertizează analistul politic.

Sursele de informare despre regimul comunist, în special în rândul tinerilor, contribuie și ele la această percepție îngrijorătoare despre fostul dictator.

„La aceste explicații se adaugă, desigur, o educație deficitară, doar 7% din respondenți își iau informațiile despre regimul comunist de la școală, nu facem educație civică la liceu, când se apropie vârsta de vot și nu ni se insuflă valorile democratice așa cum ar trebui. În fine, pentru cei care o duc bine și teoretic nu ar avea motive să fie fanii lui Nicolae Ceaușescu mai există explicația atracției față de un trecut glorios în care România „era respectată”. Aici putem spune că dezinformarea și falsificarea istoriei contribuie la întreținerea acestui sentiment”, explică Petri.

Ce are statul de făcut?

În fața acestei realități, statul român trebuie să intervină urgent, spune specialistul.

„Două mari direcții de acțiune. Prima este un program național de reducere a sărăciei și a inegalităților între regiuni. Trebuie să absorbim banii din politica de coeziune a UE, trebuie să eliminăm dezechilibrele regionale și pungile de sărăcie din România. Nu mai putem să ne bazăm pe modelul actual de dezvoltare și să sperăm că piața libera ne va face bogați pe toți. Avem nevoie de un stat care să investească în educație, plasă socială și să reconecteze comunitățile uitate și ignorate”, spune el.

La fel de importantă este, în opinia analistului, comunicarea pe care liderii politici sunt obligați să o facă.

„În al doilea rând – comunicare. Decidenții trebuie să comunice ferm și să recâștige conceptul de interes național sau de patriotism. El nu poate fi lăsat în apanajul extremiștilor care îl instrumentalizează, inclusiv prin apel la perioada ceaușistă, pentru câștig propriu. Politicienii trebuie să iasă să explice, justifice și să argumenteze pozițiile lor și ale României pe plan internațional pentru a reda „demnitatea” pierdută în ochii unora”, conchide Răzvan Petri în analiza realizată pentru Revista CARIERE.

CONCLUZIILE STUDIULUI, PE LARG: Peste jumătate dintre români cred că regimul comunist a fost „mai degrabă un lucru bun” pentru România. Ce spun despre Ceaușescu – Sondaj INSCOP

Foto: Facebook / Razvan Petri