Bunăstarea holistică. Adaptarea la nevoile și prioritățile în schimbare ale forței de muncă de astăzi
Piața muncii de azi este un peisaj complex și în continuă evoluție, cu noi tendințe și inovații ce apar, practic, în fiecare trimestru. De la ascensiunea muncii la distanță, trecând prin creșterile salariale (deja așteptate ca pe ceva natural), migrarea crescută între locurile de muncă și până la accentul sporit pe noile nevoi ale angajatului, angajatorii de astăzi se confruntă cu o gamă largă de provocări și oportunități atunci când vine vorba de atragerea și păstrarea oamenilor.
Una dintre cele mai semnificative tendințe în forța de muncă modernă este importanța și implicarea tot mai mari a generațiilor Y și Z. Aceste generații mai tinere aduc o perspectivă nouă la locul de muncă, cu accent pe flexibilitate, bunăstare și leadership etic. Prin înțelegerea valorilor și așteptărilor acestor generații, angajatorii pot crea un mediu de lucru care să favorizeze implicarea, productivitatea și inovarea.
Unul dintre modurile cheie în care milenialii și Generația Z diferă de generațiile anterioare este accentul pus pe flexibilitate. Pentru acești angajați tineri, locurile de muncă tradiționale de la 9 la 6 la birou nu mai reprezintă o regulă sau o normă. Ei prioritizează mai curând libertatea de a lucra de oriunde, la orice oră și pe orice dispozitiv. Acest nivel de autonomie le permite să-și echilibreze mai bine viața personală și profesională, ceea ce duce la o satisfacție sporită la locul de muncă și la o stare de bine generală. Evident, aranjamentele de lucru flexibile pot fi benefice și pentru angajatori, ajutându-i să atragă talentele de top, să păstreze angajații valoroși, dar și să reducă din cheltuielile cu chirii și consumul de energie, sau să lărgească numărul de candidați buni, angajând și oameni din alte orașe sau chiar țări.
Ce face însă ca un angajator să fie perceput ca flexibil, diferă destul de mult în funcție de industrie și de tipul de post. Și aici frumusețea este în ochii privitorului. Degeaba are un angajator programul flexibil, dacă nu permite și lucratul de acasă, de exemplu. Sau degeaba are implementat sistemul de lucru hibrid 50%- 50%, dacă majoritatea competitorilor permit 70%-30%. Și exemplele pot continua, mai ales în zonele legate de viteza de luare a deciziilor, încurajarea inovației, comunicarea în echipă și pe verticală etc.
Tot legat de flexibilitate dar mai ales de respect și adaptare, pentru un angajat poate să fie destul de evidentă realitatea din companie chiar de la momentul recrutării. Viteza de răspuns, modul în care se transmite răspunsul, modul de desfășurare a interviurilor și absolut toți pașii din proces dau o notă pe care candidații știu deja să o calculeze extrem de rapid. Aș putea să dau exemple de companii care în 24 de ore vor răspunde tuturor candidaților pe fiecare etapă din proces, cu flexibilitate și atenție la nevoia fiecărui individ. Aș putea, de asemenea, să dau și exemple de companii cu intenții minunate, cu oameni foarte capabili și proiecte extrem de ofertante, unde un candidat care anunță că este implicat în alte procese deja poate să aștepte și 2 săptămâni până primește feedback sau până este implicat în proces.
Un alt considerent important pentru angajatorii din ziua de azi este bunăstarea angajaților lor. Milenialii și ”zoomerii” sunt deosebit de atenți la importanța unei bunăstări ”holistice”, care include aspecte fizice, sociale, financiare, comunitare și profesionale. Ei doresc să lucreze pentru organizații care le susțin bunăstarea și îi ajută să-și atingă obiectivele personale și profesionale, iar acest lucru poate include o gamă largă de inițiative, de la resurse de sănătate mintală și programe de wellness la educație financiară și implicare în comunitate.
Desigur că și aici este mare nevoie de adaptare din partea companiilor – adaptare la nevoile reale ale angajaților și mai ales aici nu există rețeta perfectă. Pentru unele echipe va fi, de exemplu, cu adus un chef la birou care să pregătească meniuri cool, pentru altele însă va fi cu ore de terapie sau cursuri de parenting.
În centrul multora dintre aceste valori se află conceptul de leadership etic. Tinerii doresc să lucreze pentru lideri care sunt onești, transparenți și responsabili și se așteaptă ca angajatorii lor să acționeze în interesul societății și să se alinieze la propriul lor cod moral. Companiile care prioritizează leadershipul etic au mai multe șanse să construiască încredere și loialitate cu angajații lor, ceea ce duce la o cultură mai puternică și la rezultate mai bune ale afacerii.
Interesant este că nu doar tinerii valorizează o cultură bazată pe leadership etic, ci absolut toți angajații, indiferent de vârstă. Iar dacă ne uităm la etică în sensul mai subtil al termenului, ajungem iar la principiile morale de bază – cum ar fi lipsa favoritismelor sau a volumului de lucru alocat inegal între membrii unei echipe, sau chiar la glumele aparent nevinovate care creează un mediu extrem de negativ.
Până și diversitatea și incluziunea – concepte privite ca fiind mai curând ”vestice” până de curând, sunt, de ceva vreme, priorități pentru această generație de lucrători și în România. Datorită lucrului într-un mediu mai divers, dar și experiențelor prealabile mai dese ca până acum cu etnii sau regiuni diferite, generațiile noi doresc să lucreze într-un mediu care apreciază și respectă diferite perspective, medii și identități – iar acest lucru este interesant și atractiv pentru ei. Desigur că statistica ne arată și cum companiile care acordă prioritate diversității și incluziunii nu doar că atrag talente de top, dar beneficiază și de o gamă mai largă de idei și perspective, ceea ce duce la mai multă inovație și la rezultate mai bune.
Nu în ultimul rând, milenialii și generația Z sunt dornici de oportunități de învățare și de creștere. Ei doresc să înfrunte noi provocări, să învețe noi competențe și să avanseze în carieră. Angajatorii care investesc în dezvoltarea angajaților lor nu numai că își cresc ratele de retenție, dar observă și o îmbunătățire a performanțelor și a inovării. Acest lucru poate include inițiative precum programe de mentorat, oportunități de formare și dezvoltare, precum și feedback și evaluări regulate ale performanței.
În concluzie, avem de-a face cu un grup divers și multigenerațional, fiecare cu propriul set unic de valori și așteptări. Doar înțelegând prioritățile generațiilor Millennials și Generației Z, putem crea un mediu de lucru care să favorizeze implicarea, productivitatea și inovarea – iar asta presupune învățare. O organizație în care să există „pe bune” o cultură bazată pe învățare cred că este singura șansă de succes pe termen mediu și lung. De la aranjamente de lucru flexibile până la leadership etic și un accent pe bunăstarea holistică, cheia succesului la locul de muncă modern este adaptarea la nevoile și prioritățile în schimbare ale forței de muncă de astăzi.
Acest articol este preluat din ediția print a Revistei CARIERE nr. 283
Pentru abonare, click aici
