Cinci minti, un singur creier
Cum sa fii Steve Jobs
Calin Fusu, CEO Neogen
Mi-am propus ca plecand de la consideratiile lui Howard Gardner sa va propun criteriile mele de evaluare a unui management performant si caracteristicile pe care consider eu ca trebuie sa le aiba un lider – sau pe care sa si le dezvolte – pentru a deveni Steve Jobs, Eric Schmidt sau Bill Gates.
1. Un management performant defineste bine industria din care face parte ("Din ce fac bani?"), apoi isi propune sa fie nr. 1 in acea industrie.
Acest criteriu este aplicabil in special la Internet, unde startup-urilor le place sa se defineasca drept "cel mai bun site de stiri in timp real" sau "cea mai mare retea sociala", uitand ca, de fapt, businessul se numeste publicitate si concureaza cu Google si ProTV (desi in cazul retelelor sociale lucrurile inca nu sunt decise).
2. Desi isi provoaca oamenii cu obiective ambitioase si-i ajuta sa le realizeze, un manager bun stie sa-si pastreze focusul, nu-si imprastie fortele (nici umane, nici financiare) in prea multe directii.
O firma reuseste rareori sa fie buna pe mai mult de un domeniu. Ba chiar, o afacere de succes dauneaza cresterii competentelor necesare pentru dezvoltarea unei afaceri diferite, in cadrul aceleiasi firme, la fel cum un copac tanar nu poate creste la umbra unuia batran, pentru ca are nevoie de propriul spatiu. O executie de succes depinde de focusul echipei de management.
3. Un management performant nu este compatibil cu pierderile. Faptul ca o firma are pierderi inseamna ca managerul nu a estimat corect evolutia economiei sau n-a ajustat suficient de repede strategia firmei la conditiile externe. Exista cazuri cand pierderile temporare, in special la inceputurile firmei, sunt justificate deoarece reprezinta, de fapt, investitii (vezi cazul Amazon.com), dar acestea sunt rare.
4. Un manager performant deleaga decizia. Toti managerii stiu sa delege executia, dar nu multi reusesc sa delege decizia. Trebuie insa mentionat ca decizia si responsabilitatea trebuie sa fie la aceeasi persoana:
daca tu, managerul, decizi lucrurile, tot tu raspunzi de rezultate. Nu poti evalua subordonatul dupa consecintele deciziilor tale;
daca reusesti sa delegi deciziile (in anumite domenii, alocand resursele necesare obtinerii rezultatelor), atunci si responsabilitatea va fi la respectiva persoana.
5. Un manager performant defineste o cultura a firmei, o atmosfera care stimuleaza performanta la toate nivelurile ierarhice. Este usor sa motivezi echipa cand ai pana la zece angajati, aflati toti intr-un birou.
Simti starea de spirit a fiecaruia, stii cum sa-l abordezi ca sa performeze la maximum. Dar cum faci sa propagi nivelul de stres/relaxare potrivit si o atitudine performanta intr-o organizatie de 100 de oameni sau mai multi, cu mai multe niveluri de management?
Eu zic ca aici se separa managerii de antreprenori.
Adaptare versus standardizare
Dimitris Drissis, Head of Syngenta Seeds (DCF) Romania
Eu cred ca prof. H. Gardner a identificat niste "zone" ale leadershipului pe care le poti dezvolta. Dar ele nu iti pot garanta ca vei fi un lider de succes. El a catalogat, in mare, acele calitati esentiale de care se presupune ca are nevoie un model de leadership activ in mediul hipercompetitiv al economiei globale. Modelul sau, axat pe complexitate, respecta relativismul cultural si este proactiv fata de schimbare. Legatura cu psihologia umana, domeniul de expertiza al profesorului, este evidenta. Printre acele "zone" pe care ar trebui sa le cultivam se numara, in opinia sa, etica, valorile umane si sociale, atat de mult dezbatute de Platon insusi sau, in epoca moderna, de Rawls si Donaldson. Intr-adevar, etica si respectul diversitatii au devenit foarte importante pentru felul in care ne comportam astazi. Dar pot fi ele dezvoltate antrenand o functie speciala in creier pentru asta? Daca ma gandesc la etica, nu cred. Prin "Mintea etica", Gardner conceptualizeaza ideea ca "angajatii pot servi o cauza dincolo de interesul personal", ceea ce chiar si mie, dupa sase ani de studii de etica, mi se pare prea idealist pentru lumea businessului in care traim. Si asta nu prentru ca as fi neaparat adeptul lui Freeman care spune ca "singura responsabilitate a capitalului este sa creeze profit", ci pentru ca eu vad interesul propriu ca pe o sursa de bunastare. Felul in care aceasta bunastare personala poate fi pusa in slujba bunastarii generale a unei societati, e o chestiune delicata pe care businessul inca trebuie sa o regleze.
Gardner cauta sa apropie psihologia de etica, ceea ce mie nu mi se pare posibil. Posibilitatea de a antrena functia creierului prin asimilarea de informatii exista, dar cand este vorba de valori, care se aplica intr-o anumita societate, trebuie sa mergi mai departe decat atat. Ca sa le intelegi, trebuie sa te apleci asupra comunitatii si a scarii de valori in care au crescut indivizii. Ca lideri, ni se cere sa le acceptam si sa le sustinem.
Gardner are dreptate sa spuna ca "angajatii care nu acorda respect, nu sunt demni de respectul altora si vor otravi atmosfera la locul de munca" sau ca "liderii lipsiti de etica vor cultiva o lume lipsita de angajati decenti si de cetateni responsabili: nici unul dintre noi n-ar dori sa traiasca pe o astfel de planeta". Intrebarea mea este cum, totusi, o minte etica si respectuoasa poate rezuma complexitatea creierului uman si daca numai folosindu-te de ele poti sa intelegi lumea.
Daca vine vorba despre altruism, eu sunt discipolul lui Adam Smith, care argumenteaza in favoarea "binefacerilor pe care le aduce urmarirea propriului interes". Imi este greu sa accept ca altruismul e benefic pentru dezvoltarea organizatiei sau a societatii, in general. Urmarirea interesului profesional, prin rezolvarea problemelor sau gasirea unor solutii de viitor, ofera cheia unei convietuiri sociale sustenabile. Adam Smith sustine ca "brutarul se scoala cu noaptea in cap ca sa faca paine in interesul propriu, nu pentru binele societatii". Dar tocmai urmarirea interesului personal este cea care aduce bunastare si prosperitate societatii.
Ambitia sanatoasa a indivizilor este cea care urneste proiectele, da nastere la inovatie si genereaza avutie unei natiuni. Prosperitatea sociala provine din satisfacerea nevoilor individuale din piramida lui Maslow. Fiecare individ isi pune ambitia la treaba in slujba valorilor societatii in care a crescut sau ale organizatiei in care lucreaza.
Eu am fost timp de trei ani directorul de marketing pentru Europa si Asia al unei mari corporatii americane. M-am confruntat zilnic cu problema complexa a diversitatii culturale. Eram, daca vreti, un fel de catalizator si mediator intre cultura si filozofia de business americana care se raporta la viteza cu care o organizatie trebuie sa produca valoare si cea europeana, axata pe atentia la detaliu si consens. Modul de a gandi business al americanilor se poate defini prin simplitate si pragmatism, cel european si asiatic prin diversitate, complexitate si respect cultural. Europa si Asia sunt culturi orientate catre specificul pietei pe care o ai de deservit, pe valorile pe care trebuie sa le respecti, pe felul in care accesezi piata, pe legislatia specifica, pe responsabilitatea sociala a companiilor fata de fermierii din regiunile sarace ale lumi. De aceea, aveam un mix complex de factori de care trebuia sa tin seama pentru a-mi formula argumentele necesare luarii unei decizii. Era un exercitiu permanent de a adapta cerintele corporatiei americane la conditiile pietei locale, demontand si montand argumentele pentru a ajunge la un numitor comun intre "ce se doreste" si "ce se poate face". Asa am inteles ca un element-cheie de care depinde succesul marketingului global este adaptarea versus standardizare. Cat sa mentii din strategia ta standard de crestere a eficientei si de reducere a costurilor si in ce masura sa o adaptezi la conditiile pietei locale? Procesul de decizie era binar, in termeni de "da" sau "nu", "bun" sau "rau". Ii trebuie unui lider cele cinci minti pentru asta? Nu cred. O singura minte care sa isi puna intrebarile potrivite si care sa opereze cu valori precum respectul si integritatea sunt indeajuns. In lumea de astazi, vad in sensibilitatea fata de diferitele culturi si in respectarea valorilor elementul cel mai important. Absenta acestei sensibilitati ar distruge orice ar incerca sa creeze o minte competenta. E cel mai greu de dobandit si totodata ar avea cel mai mare impact asupra conducerii oamenilor sau asupra negocierilor la nivel international. Sentimentul meu este ca o afacere poate avea succes chiar si daca liderul nu are toate cele cinci minti pe care le descrie profesorul H. Gardner. Insa, e intotdeauna un bun exercitiu sa reflectezi asupra lor, chiar daca nu esti de acord in totalitate cu teoria sa.
Creierul – ca o biblioteca
Sagit Tzur Lahav, Chief Operating Officer McCann Erickson
Savantii spun ca oamenii obisnuiti folosesc in general o mica parte din creier si ca doar geniile sunt capabile sa activeze sau sa foloseasca mai multa materie cenusie. Cred ca aceasta este dovada faptului ca avem inca in noi puteri neexploatate. Natura ne-a oferit rezerve – tot ce trebuie sa facem este sa le folosim. Cred ca disciplina mintii este posibila la orice varsta. Invat in fiecare zi de la toti cei din jurul meu. Imi place sa ma compar cu o biblioteca in care adun toate experientele pe care le-am castigat de-a lungul anilor. Cred in importanta acumularii experientelor – cred ca te ajuta sa devii din ce in ce mai puternic, permitandu-ti sa te adaptezi realitatii. Cu cat inveti mai mult, cu atat stii mai mult. Sunt una dintre acele persoane care crede ca in viata e bine sa stii lucruri din domenii diverse, dar selectate. Eu am ales ca domeniu principal marketingul, pentru ca imi permite sa aplic metodologii si instrumente interdisciplinare care corespund cu nevoi si audiente diferite. Marketingul este punctul de plecare pentru intelegerea comportamentului uman, relevant pentru activitatile de zi cu zi. Acum patru ani, am venit in Romania ca parte dintr-o echipa care a pus bazele unei noi companii. Iar obiectivele pe care le aveam de la compania-mama erau de a ajunge in foarte scurt timp in topul primelor trei din industrie, pe piata extrem de competitiva a produselor lactate. In loc sa ne grabim sa incepem productia brandurilor pe care le aveam deja in Israel, am decis sa cercetam mai intai – si foarte amanuntit – obiceiurile si preferintele romanilor. Cercetarea si dezvoltarea produselor au durat doi ani si jumatate. Asa am reusit sa producem exact ce isi doreau si aveau nevoie romanii. Si aceste produse nu erau cele cu care eram obisnuita in tara mea natala. Observ si respect unicitatea culturala a societatii romanesti si a ajuns sa imi placa foarte mult. Pozitia mea actuala de COO ma pune in contact direct cu angajatii, clientii romani sau furnizorii. Si am doua avantaje: perspectiva unui fost client, dar si pe cea a unui expat. Cat despre punerea interesului altora pe primul loc, este o filozofie adevarata aici la McCann. Harry McCann, unul dintre fondatorii agentiei de publicitate, spunea ca: "O agentie se dezvolta mai repede daca se concentreaza mai degraba pe cresterea businessului clientilor decat a propriului business". As adauga ca businessul de publicitate este unul de servicii, asa ca servind interesului clientilor, nu poti avea decat de castigat.
Si, din punctul meu de vedere, principiul altruismului se aplica si in responsabilitatea sociala corporatista, pe care o vad ca fiind absolut obligatorie pentru orice companie solida – in Romania si peste tot in lume.
Corolar
Prin cele "cinci minti", Gardner intelege de fapt cinci facultati mintale: disciplina mintii (antrenata prin studiul istoriei, stiintei si artei si prin excelenta intr-o anumita profesie); capacitatea de sintetiza, care pune cap la cap diferitele informatii (autorul considera ca aceasta este trasatura-cheie a managerilor performanti de astazi si subliniaza importanta ei in epoca Internetului); capacitatea mintii de a fi creativa, capabila sa puna noi intrebari si sa ofere raspunsuri pline de imaginatie; respectuoasa, care intelege diferitele culturi, si, in sfarsit, mintea etica, adica acea facultate care il face pe individ sa se poarte responsabil in calitate de angajat si cetatean. Gardner avertiza ca cei care nu intrunesc cele cinci ipostaze se vor afla la cheremul unor forte pe care nu le vor putea pricepe, vor fi coplesiti de volumul de informatii, incapabili sa faca fata mediului profesional si sa ia decizii corecte.