Cât de accesibilă este inteligența artificială și cât de tare ne sperie răspunsul la această întrebare?

Trecând peste zâmbetul care ni se așterne pe buze citind această istorioară, dar și peste câțiva ani buni (aproximativ 40-50), cu toții constatăm că au trecut timpurile în care ne întrebam cum ultimele descoperiri tehnologice vor schimba lucrurile; acum, noi modelăm lumea cu ajutorul lor, pentru a corespunde nevoilor noastre mari sau mici, importante sau doar extravagante.

Inteligența artificială (AI), respectiv tehnologiile cognitive sunt folosite din ce în ce mai mult pentru rezolvarea problemelor de business. Conform ultimului sondaj Accenture (publicat pe 23 ianuarie), 75% din executivi vor accelera investițiile în AI și în tehnologiile conexe. Dezbaterile privind productivitatea, transformarea job-urilor, beneficiile, automatizarea, asigurările sociale, abilitățile și îndemânările necesare în viitor, sunt prezente în absolut toate mediile: științifice, sociale, patronale, sindicale civice sau politice.

Marea temere declanșată de AI este că va duce la concedierea unor mase mari de oameni. Câteva slujbe vor fi preluate într-adevăr de mașinării, dar majoritatea lucrătorilor nu are de ce să se teamă. Cele mai multe sarcini executate de sistemele cognitive augmentează activitatea umană, acestea executând sarcini limitate în cadrul muncii cuprinzătoare care o presupune un job, sau munci care nu pot fi făcute de oameni, precum big-data analytics.

Într-un studiu făcut de Deloitte pe 250 de executivi care erau familiarizați cu modul în care companiile lor folosesc AI, pentru a vedea principalele obiective ale acestor inițiative, reducerea de personal a fost amintită doar de 22%. Îmbunătățirea caracteristicilor, performanțelor și funcționalităților produselor lor a fost citată de 51%, iar luarea unor decizii mai bune și optimizarea operațiunilor interne de business de către 35%.

Cei mai mulți manageri sunt convinși de strategia augmentarii, respectiv integrarea muncii oamenilor cu a mașinilor, în detrimentul idei înlocuirii totale a forței umane de muncă. Nu este cazul să discutăm de înlocuirea forței de muncă umane sau despre etica AI.

Tehnologiile cognitive, pe baza unui plan de dezvoltare judicios, pot să ne introducă într-o era a productivității și prosperității

Cum elaborăm acest plan? Iată 10 etape care trebuie parcurse dacă vrem să implementăm AI, pentru a avea șanse de success și pentru a avea o trecere cât mai lină spre o companie inteligentă.

UNU. Înainte de a implementa un proiect de AI este necesar să se înțeleagă cum performează tehnologiile, pentru care din sarcini și în cadrul căror procese se vor folosi, precum și punctele tari și limitările în fiecare caz. Pentru a obține maximul, companiile trebuie să folosească capabilitățile salariaților-cheie, cum ar fi “data scientist”-i, care au deja baza pentru a învață noile tehnologii. Dacă se vrea implementarea de proiecte AI pe termen lung, trebuie să se recruteze experții in-house. Dacă nu, trebuie avut în vedere că existența capabilităților potrivite este esențială pentru a progresa. Ținând cont de sărăcia de resurse specializate este bine să se formeze un bazin de resurse centralizat care să prolifereze și din care să “se alimenteze” alte departamente și structuri regionale.

DOI. Pentru a conduce cu success o transformare care presupune AI, liderii trebuie să creeze un mediu de încredere și să asigure un nivel ridicat de angajament, susținere și suport al angajaților. Pentru a realiza asta, ei trebuie să comunice o poveste convingătoare despre schimbare care să motiveze angajații și să promoveze o viziune comună și împărtășită asupra viitorului.

TREI. Următorul pas este să creăm un portofoliu de proiecte, după ce evaluăm sistematic și periodic nevoile și capabilitățile. Astfel, trebuie să identificăm oportunitățile, să evaluăm cazurile în care dacă am folosi AI s-ar genera o valoare substanțială și ar contribui la succesul business-ului, iar apoi să selectăm tehnologia potrivită pentru fiecare caz în parte.

PATRU. Odată cu decizia de a implementa proiecte AI, trebuie profitat pentru a redefinii posturile și regândi arhitectura organizatorică. Este evident că având aceleași fișe ale posturilor și aceleași structură organizatorică nu se pot optimiza investițiile în noile tehnologii cognitive. Executivii trebuie să evalueze sarcinile care trebuie făcute și să decidă care trebuie transferate mașinilor, apoi să reconfigureze posturile adăugând noi sarcini sau să creeze alte roluri de care va fi nevoie pentru a administra AI. De asemenea, se va estima impactul asupra angajaților în locurile de muncă care se vor transforma; așa cum am mai precizat, trebuie identificate oportunități de job alternative. În compania inteligentă, numărul de nivele ierarhice trebuie limitat și angajații trebuie să colaboreze în cadrul diferitelor departamente funcționale, pentru a reacționa rapid la descoperirile făcute de mașinile care au analizat datele din piață.

CINCI. În vederea constituirii companiei inteligente, liderii de azi trebuie să folosească AI pentru a augmenta abilitățile umane și pentru a reinventa modelele operaționale. Este foarte important să se identifice oportunități pentru angajați de a lucra de-a lungul sistemelor AI și de a formula strategii care să maximizeze aceste sinergii. (AI poate executa sarcini de rutină, eliberând timpul oamenilor pentru activități mai prețioase). De exemplu, roboții care se pot adapta pot să funcționeze pe lângă lucrători pentru a prelua sarcinile dificile și plictisitoare. Într-o uzină a BMW, roboții au fost programați să instaleze garniturile de etanșare a ușilor, o muncă incomodă și obositoare pentru muncitori. S-a mărit calitatea, a dat muncitorilor mai mult timp pentru efectuarea muncilor mai valoroase, și a schimbat percepția asupra roboților considerați acum ca fiind un ajutor de mare valoare.

ȘASE. Trebuie alcătuită o echipa dedicată managementului schimbării care să fie alcătuită din lideri de business seniori, HR și personalități recunoscute pentru pregătirea profesională deosebită. Această echipă va comunica agenda transformărilor, va anticipa schimbările și va permite primirea de feedback. Transparența procesului de transformare este esențială pentru reușită schimbării și credibilitatea acestei echipe este foarte importantă, asigurând leadershipul și conectarea emoțională necesară.

ȘAPTE. Următorul pas este lansarea piloților care trebuie creaţi pentru a evita probleme ce pot apărea în implementarea pe scară largă, dar și pentru a putea reproiecta procesele de business, concentrându-ne pe divizarea muncii între oameni și AI. Această rescriere asigura, atât pentru forță de muncă umană cât și pentru AI, augmentarea punctelor lor tari și compensarea punctelor lor slabe.

OPT. Pentru a construi cu adevărat afacerea inteligentă, se vor face angajații parteneri în această “călătorie”. Cu siguranță ei doresc să învețe noi abilități, așa că se va investi în training-ul lor așa cum se investește în tehnologiile AI. Aceasta va ajută la o tranziție fără surprize către întreprinderea inteligentă, la declanșarea talentelor umane esențiale pentru o companie să se dezvolte – creativitate, empatie, adaptabilitate. Devin Fidler, directorul Institutului pentru Viitor a spus: “Cum automatizarea și AI , se mișcă în direcția de a deveni produse de bază (commodities), abilitățile umane unice vor deveni din ce în ce mai valoroase.”

NOUĂ. Foarte important să se stabilească bonusuri substanțiale pentru cei care prin comportamentul lor promovează schimbarea și țin oamenii “în priză.”

ZECE. Ultima etapă este lansarea proiectului AI la scară largă, în toată organizația. Pentru aceasta trebuie să existe planuri detaliate care cer colaborarea dintre experții tehnici și proprietarii proceselor de business ce vor fi automatizate.

Concluzia este că dacă dai controlul angajaților în a experimenta AI pentru a avea un nivel de implicare ridicat și dacă le permiți să vadă ce AI face bine, poți să obții maximul atât de la oameni cât și de la tehnologie și mașini.

Dragoş Dincă este director IT, Coach şi Trainer în leadership, Consultant „Transformare digitală“. Are o experiență de peste 20 de ani de conducere, în companii de renume – URBB Tuborg Romania, Danone Romania, Poșta Română și ENGIE Romania (GDF Suez) – şi deține MBA la „The Open University“ (Londra).

Este auditor certificat de sisteme informatice (CISA) și membru ISACA (USA). A absolvit cursul „Authentic Leadership Development” la Harvard Business School (USA).