De ani buni, rețeta clasică a unei echipe de succes includea profesionalismul, etica, pasiunea față de domeniu și orientarea către rezultate. Acum este momentul să spunem bun venit unui nou atribut: agilitatea.

Agilitate 1.0: Când, unde și de ce?

Agilitatea (abilitatea de a reacționa rapid la schimbare) este un mod de a gândi, definit mai clar în 2001, când 17 dezvoltatori de software s-au întâlnit pentru a discuta despre provocările industriei.

Așa a fost conturat Agile Manifesto, document ce propunea o serie de principii provocatoare la acel moment: indivizii și interacțiunea umană au întâietate; documentele elaborate, consumatoare de timp trebuie să devină evenimente rare în activitatea angajaților; colaborarea este cuvântul cheie în relația cu clienții, iar capacitatea de adaptare la schimbare este un must-have.

De ce toată această discuție din ultima vreme despre echipele agile? Se pare că acestea sunt cele mai apte să genereze inovația, explicate de Harvard Business Review drept „aplicarea profitabilă a creativității pentru a îmbunătăți produse, servicii, procese sau modele de afaceri”. Conform aceleiași publicații, aceste echipe sunt mici și multidisciplinare. În fața unor probleme mari, complexe, se organizează modular, dezvoltă soluții pentru fiecare parte a provocării și le integrează într-un mod coerent. Prioritatea lor? Rezultate precum creștere, profitabilitate și loialitatea clienților.

Reprezentanții generațiilor X și Millennials sunt născuți pentru acest stil care pune accentul pe valori și principii precum asumarea riscurilor, creativitate, autonomie, colaborare, inițiativă, atenție neobosită față de client. Cu angajații din generația Baby Boomers e posibil să fie mai mult de lucru – ei au fost educați să respecte regulile și ordinele, apreciază rutina și siguranța.

În practică, lecția agilității ne-a fost de mare ajutor, mai ales anul trecut. Pentru că într-un an de ajustare a strategiei de business, în care ne-am redefinit modelul de business și am lansat noi canale alternative de vânzare și noi produse, echipa abilă, flexibilă, pro-activă și responsabilă a fost cheia reușitei.

Am înțeles astfel că agilitatea trebuie dublată de încredere, iar deciziile importante se iau numai în echipă.

Cum lansezi un produs care să îi încânte pe consumatori? Este întrebarea pe care fiecare manager sau antreprenor și-o adresează și pe care ne-am repetat-o și noi, de multe ori, în ultimii ani.

Răspunsul:

• Ai încredere în echipa ta;
• Descoperi și încurajezi manifestarea talentului fiecărei persoane din organizație;
• Creezi un mediu care să stimuleze schimbul de idei și care generează astfel valoare în business, pentru că în definitiv “conflictul” de păreri este oportunitatea pentru descoperire;
• Dezvolți o cultură unde schimbarea este permisă, astfel încât să poți răspunde rapid dorințelor și nevoilor clienților.
• Îi coagulezi în jurul unei strategii, misiuni și a unui scop comune.

Pe scurt, creezi un loc unde angajații își vor dori să fie, nu doar trebuie să fie.

Ce urmează după stabilirea obiectivelor? Managementul proactiv al riscurilor

Cel mai dificil moment pentru a te angaja la obținerea unor anumite rezultate este atunci când știi cel mai puțin: la începutul unui proiect.

În urmă cu câțiva ani, NASA a realizat o evaluare complexă a capacității sale de a prezice reperele temporare și costurile proiectelor sale majore de software. A descoperit că numai 5% din estimările inițiale se adevereau. Concluzia? Fă un angajament legat de timp, costuri, resurse și este foarte posbil să greșesti în proporție de 95%.

Soluția poate sta într-un management proactiv al riscurilor, în care sunt identificate riscurile la care este expus un proiect, este evaluată amploarea pe care o pot lua, este definit un nivel acceptabil al acestora și este elaborat un set de acțiuni care se pot face pentru a păstra riscurile respective la nivelul asumat.

Ce trebuie să iei în calcul?

• Riscurile de livrare – de a întârzia, de a depăși bugetul sau de a nu atinge targetul.
• Riscuri legate de impactul proiectului – acesta este creat la timp, în buget, dar se dovedește a fi un proiect ineficient.
• Riscuri colaterale – poate că noul produs, de exemplu, va afecta alte produse din portofoliu într-un mod neașteptat.

Modelarea unei companii în jurul conceptului de agilitate necesită timp și cere întregii organizații să-și schimbe structura, cultura și modul de lucru. Agenții de schimbare care se îmbarcă într-o călătorie spre agilitate se confruntă cu nenumărate provocări, indiferent de cât de adaptabilă pare a fi compania.

Ce știm cu toții? Schimbarea este un lucru pe care de multe ori îl privim cu reticență; necesită concesii și disconfort la toate nivelurile, însă trebuie susţinută în permanență de echipa de top management.

Pentru că, este singura perspectivă din care mai putem aborda azi afacerile pentru rezultate solide.

***

sursa foto: unsplash

Anita Nițulescu

- CEO Eurolife ERB Asigurări România