S-a întâmplat să primiți mesaje răutăcioase, să aveți parte de insulte pe Internet sau să circule zvonuri despre dumneavoastră în grupurile de pe rețelele de socializare?

Cyberbullying-ul, sau fenomenul prin care o persoană poate trimite, posta, sau distribui conținut negativ, fals, răutăcios sau nociv despre altcineva, a fost studiat cel mai des în raport cu copiii și adolescenții, însă mulți adulți sunt și ei afectați de acest fenomen. Scopul final al comportamentelor de cyberbullying este acela de a umili o altă persoană, de a o denigra sau jena, în beneficiul personal al agresorului. Studiile arată că cele mai comune medii online unde poate avea loc fenomenul sunt: Facebook, Twitter, Instagram, E-mail sau Facebook Messenger.

Deși cercetările din ultimii zece ani s-au focusat, în principiu, pe efectele negative ale cyberbullying-ului în ceea ce privește copiii și adolescenții, impactul acestui fenomen ar putea fi la fel de sever și pentru unii adulți.

Potrivit unui studiu realizat de Pew Research Center, aproximativ 75% dintre adulții din Statele Unite ale Americii au observat existența fenomenului pe Internet, iar aproximativ 40% au raportat că au fost chiar ei victimele unui episod de cyberbullying.

În ceea ce privește motivele pentru care anumite persoane promovează comportamente de bullying pe Internet, un studiu a descoperit că 43% dintre cei care practică cyberbullying-ul, o fac pentru simpla distracție și amuzament. Aceștia raportează că „este distractiv, satisfăcător și plăcut”. Aceștia pot crea grupuri și site-uri dedicate special pentru denigrarea altor persoane pe rețelele de socializare.

Pe de altă parte, lipsa empatiei, dorința de a câștiga statut social și control îi face pe agresori să continue remarcile negative asupra victimelor. De asemenea, atenția primită din partea audienței din mediul online, care la rândul ei poate deveni un „colaborator” prin afiliere al fenomenului datorită like-urilor, comentariilor și distribuirilor, poate întări cyberbullying-ul, agresorul fiind și mai motivat să repete comportamentul.

Studiile arată că cyberbullying-ul în rândul adulților este comun și la locul de muncă. Acest tip de cyberbullying este mai subtil, dar la fel de stresant, scopul fiind tot acela de a umili, submina și denigra persoana țintă. Un studiu realizat în anul 2015 pe medici stagiari arată că aproximativ 46% dintre aceștia au experimentat cyberbullying-ul la locul de muncă, ceea ce a influențat satisfacția în raport cu munca. De asemenea, de cele mai multe ori, victimele raportează că obiectivul agresorilor este acela de a le face pe acestea să se simtă izolate în colectivul din care fac parte.

În ceea ce privește percepția unui eveniment de cyberbullying, studiile arată că 22% dintre adulții victime ale fenomenului nu îl consideră a fi supărător și au putut depăși momentul fără nicio problemă, prin simpla ignorare a mesajelor umilitoare. Însă, 14% dintre victimele cyberbullying-ului au raportat că s-au simțit extrem de ofensate, acest lucru ducând la stres semnificativ. Pentru alți adulți participanți la studiu, insultele și remarcile negative primite pe Internet au declanșat sau agravat anxietatea socială, raportând o frică mai mare față de interacțiunile sociale. Pentru persoanele care au utilizat anterior Internetul ca un spațiu pentru crearea unor conexiuni sociale, un loc sigur, de consolare, cyberbullying-ul a presupus invadarea unui spațiu de refugiu, accentuând nesiguranța în spațiul virtual.

Impactul unei astfel de experiențe depinde foarte mult de interacțiunea dintre factorii personali, suportul social, inteligența emoțională și mediul victimei. Studiile arată care ar fi cele mai frecvente potențiale efecte negative ale fenomenului:

1. Stima de sine scăzută
2. Puține relații personale
3. Rate scăzute ale mariajului
4. Insomnii
5. Stres
6. Anxietate
7. Depresie

În comparație cu bullying-ul tradițional, la locul de muncă sau în grupul de prieteni, aceste efecte pot fi mult mai puternice. Mediul online este unul complex, ce permite agresorilor să-și exercite comportamentele de denigrare și umilire într-un mod constant, 24/24, fără granițe și limite, orice utilizator putând fi spectatorul fidel al fenomenului, iar victima se poate afla într-un stres constant. De asemenea, anonimitatea agresorului poate spori hărțuirea în mediul online, acesta își va putea crea conturi false pentru a trimite mesaje cu mult mai multă încredere, neputând fi identificat.

Cum puteți preveni și ce măsuri puteți lua pentru a fi în siguranță în mediul online?

1. Dacă sunteți victima unui cyberbully, nu încercați să vă răzbunați, să răspundeți în apărarea dumneavoastră pentru a vă justifica sau a vă explica. Utilizați măsurile puse la dispoziție de rețelele de socializare pentru a bloca sau raporta conținutul inadecvat de pe paginile dumneavoastră.

2. Căutați setările de „Securitate și Intimitate” oferite de platformele online pentru a alege cu cine vreți să interacționați în mediul online și nivelul de interacțiune dorit. De asemenea, păstrați toate datele personale private.

3. Fiți selectivi cu ceea ce postați sau distribuiți pe rețelele de socializare. Internetul este un domeniu public unde oricine poate vedea conținutul dumneavoastră.

4. Nu vă lăsați intimidați de afirmațiile răutăcioase și negative ale agresorului. Acest lucru vă poate afecta sănătatea mintală. Nu luați personal comentariile și comportamentul agresorului. Acestea nu au legătură cu dumneavoastră, ci mai degrabă reprezintă problemele celui ce le perpetuează.

5. Dacă hărțuirea are loc în cadrul unui grup privat, raportați agresorul la moderatorul grupului.

6. Informați-vă despre cyberbullying și promovați un comportament „anti-cyberbullying”. Dacă vedeți pe Internet fenomenul, nu vă afiliați comportamentului negativ prin like-uri, distribuiri și comentarii, încercați să ajutați victima prin a-i arăta în privat suportul dumneavoastră.

7. Dacă sunteți victima cyberbullying-ului și simțiți că nu puteți face față eventimentului, căutați ajutor specializat.

Pentru a putea lupta împotriva agresiunii pe Internet, este necesar ca noi să avem un comportament responsabil pe rețelele de socializare, să fim un model pentru cei din jurul nostru și să reacționăm atunci când descoperim abuzuri în mediul online.

Nadia Gorduza

A absolvit Universitatea de Medicină şi Farmacie "Carol Davila" din Bucureşti în 2000 şi EMBA ASEBUSS în 2007. Este certificată la nivel internaţional că trainer şi psihoterapeut în Terapie de Expunere Virtuală, Terapie de Cuplu prin Metoda Gottman şi Psihoterapie Scurtă Strategică. Reprezintă în România Gottman Institute Seattle SUA, renumit la nivel mondial pentru terapia de cuplu şi parenting. De asemenea este reprezentantă a Virtually Better Inc, Atlanta USA, primul institut de cercetare şi dezvoltare programe de "Virtual Exposure Therapy" pentru terapia Fobiilor Specifice, Mindfulness şi Relaxare. A absolvit High Clinical Master în Psihoterapie Strategică la Institutul de Psihoterapie Scurtă Strategică din Arezzo, Italia. Este specializată în Profiling prin Facereading ţinând cursuri pentru departamentele de resurse umane sau headhunting. A fondat Id Therapy Bespoke Treatment Center (www.idtherapy.ro), primul centru de soluţii psihoterapeutice personalizate, consultanţă psihologică şi corporate din România creat pe conceptul inovativ de "bespoke medicine".