Leadership eficient în situații de criză
Leadershipul în situații de criză se referă la abilitatea unui lider de a ghida și a gestiona eficient echipa sau organizația în timpul unor evenimente critice sau situații de urgență. Acestea pot include dezastre naturale, conflicte, pandemii, probleme financiare majore, schimbarea legislației sau orice alt eveniment neașteptat care pune în pericol normalitatea unei organizații.
Este important să subliniem că, deși aceste situații uneori par să apară brusc, ele pot fi anticipate printr-o analiză atentă a mediului și a semnalelor care indică schimbări iminente. Prin reflecție și atenție la detaliile mediului înconjurător, liderii pot pregăti organizația pentru a răspunde în mod încrezător la astfel de evenimente critice. În acest articol, vom vorbi despre comportamentele necesare pentru a naviga astfel de situații.
Abilitatea de a lua decizii rapid: aceasta este mai importantă decât așteptarea tuturor răspunsurilor pentru a lua ulterior o decizie. Pentru a realiza acest lucru, este necesar ca un lider să își definească prioritățile, să facă anumite compromisuri, chiar dacă unele greșeli pot fi inevitabile. Acest lucru implică adoptarea unor răspunsuri și reacții concise, în timp real, fără a petrece prea mult timp în elaborarea diferitelor scenarii.
Puterea de adaptabilitate: un lider are nevoie să manifeste curajul necesar pentru a se adapta și pentru a evita ruminația asupra tuturor posibilităților negative. Capacitatea de a te adapta la situația prezentă permite învățarea din trecut și acționarea cu curaj în viitor.
Aici intervine și dezvoltarea unor conexiuni puternice cu oamenii din alte departamente, alinierea asupra unui scop comun și utilizarea experienței colective. Este esențial ca aceștia să fie antrenați să vadă situația nu doar din perspectiva propriului departament, ci și la un nivel strategic. Să înțeleagă interdependența departamentelor, să conștientizeze provocările specifice fiecăruia și să dezvolte un set de practici comune. Pentru lider, acest lucru înseamnă să înțeleagă toate provocările, fără a fi copleșit de acestea, și să construiască un plan pentru redresare.
În contextul unei situații de criză, liderii au responsabilitatea de a-și asuma consecințele acțiunilor și rezultatelor, acesta fiind cel de-al treilea tip de comportament. Responsabilitatea pentru rezultate este la fel de importantă precum capacitatea de a conduce într-un mod care să inspire încredere. Atunci când organizația adoptă noi moduri de funcționare, măsurarea rezultatelor presupune, de asemenea, abordări noi. Pentru a evalua performanța echipelor, organizația va măsura aspecte precum numărul de decizii, numărul de proiecte, sau numărul de acțiuni.
Toate acestea contribuie la construirea unei culturi organizaționale în care fiecare membru se simte responsabil și implicat în atingerea obiectivelor comune.
Totodată, gestionarea stresului și capacitatea de a lua decizii informate în ciuda presiunii sunt foarte importante. Un lider are nevoie să rămână calm și să ofere un exemplu de stabilitate pentru echipă.
Comunicare clară: un lider eficient în situații de criză are nevoie să fie capabil să comunice clar și deschis cu membrii echipei și cu alți stakeholderi. Comunicarea transparentă și coerentă ajută la reducerea incertitudinii și la menținerea încrederii în echipă. Totodată, în timpul unei crize, e necesar ca liderii să poată fi contactați cu ușurință de oameni, să fie aproape de ei.
Conform specialistului în leadership de criză, Gene Klann, oamenii au nevoie să mențină contacul cu liderul pe toată durata situației respective. Atunci când liderii gestionează provocările cu calm, angajații se simt încurajați și au încredere că lucrurile sunt sub control și că totul va fi bine.
Angajament pentru impact: deseori, din cauza presiunii cerințelor operaționale, a multiplelor obiective și a direcțiilor strategice pe care le are urmat, există riscul ca liderii să neglijeze crearea conexiunilor profunde cu echipa la un nivel mai amplu, limitându-se la întâlniri individuale.
Conectarea la nivelul întregii echipe poate atenua sentimentul de teamă de a fi lăsat pe dinafară și contribuie la construirea unei coeziuni mai puternice. Aceasta nu numai că sporește angajamentul și motivația, ci dezvoltă înțelegerea și cunoașterea priorităților organizației.
Angajamentul pentru impact devine deosebit de important, oferind liderului capacitățile necesare pentru a conduce eficient în circumstanțe variate, inclusiv în perioadele în care are nevoie să atingă rezultate mai bune cu resurse limitate.
Empatie: înțelegerea și recunoașterea impactului emoțional al unei crize asupra membrilor echipei sunt esențiale. Un lider empatic poate sprijini angajații în timpul unor momente dificile și poate construi un mediu de lucru în care oamenii se simt susținuți.
Învățare continuă: implementarea programelor de dezvoltare continuă a oamenilor din organizație nu sunt un cost, ci o investiție, deoarece oamenii nu vor reuși să-și schimbe singuri mentalitatea sau obiceiurile și să dobândească noi competențe în același ritm în care are nevoie organizația. Coachingul joacă un rol esențial în dezvoltarea abilităților de leadership eficient în situațiile de criză. Pentru ca toți membrii echipei să înțeleagă prioritățile organizației în mod similar și să fie aliniați și implicați în mod corespunzător, sunt necesare programe de coaching la nivel de echipă. Aceste programe dezvoltă capacitățile colective, consolidând astfel înțelegerea comună, încurajând implicarea activă în atingerea obiectivelor organizației.