“Specialized gig work” – oportunitate sau provocare?
Să îți valorifici financiar expertiza la cerere și pentru perioade bine definite. Cam așa putem explica simplu termenul “gig work”. O serie de platforme digitale (spre exemplu Uber pentru servicii de transport, Amazon Mechanical Turk sau Task Rabbit pentru sarcini simple versus Toptal, Kaggle, Upwork, Catalant – pentru sarcini ce necesită o forță de muncă ultraspecializată) susțin acest proces și ajută cererea de servicii de complexitate și în domenii diferite să se întâlnească cu oferta.
E un fenomen care capătă tot mai multă amploare în România și în lume, în general, iar estimări recente indică pentru anul 2023 o valoare a economiei de tip “gig” la nivel global de aproximativ 455 miliarde de dolari (Wong, 2022, Harvard Business Review). Însă, dacă inițial eram familiarizați mai degrabă cu serviciile “gig” mai puțin specializate (în domeniul livrării de mâncare/cumpărături sau al transportului de persoane), măsurile asociate pademiei COVID 19 au susținut o creștere accelerată mai ales pe segmentul muncii din industria cunoașterii. Tot mai mulți experți din domenii precum IT, inginerie, media, resurse umane, analiză de date etc. își asumă acum proiecte de consultanță sau își oferă serviciile pentru proiecte specifice pe perioade pre-definite de timp în economia digitală de tip “gig”. Desigur, tot mai multe companii le accesează.
Dar haide să înțelegem mai bine ce stă în spatele acestei transformări de pe piața muncii.
Perspectiva companiilor
Din perspectiva companiilor, argumentele centrale sunt legate de eficientizarea costurilor și accesibilitate. De ce să angajezi un expert de nișă de ale cărui abilități ai nevoie pe o perioadă limitată de timp sau într-un număr redus de proiecte, dacă poți să-i accesezi serviciile strict când și cât ai nevoie?
Pe de altă parte, companiile ce utilizează platformele digitale ce permit accesul la munca ultraspecializată de tip “gig” pot beneficia de potențialul invovativ și construirea celor mai bune soluții tehnice prin accesarea unui număr mai mare de experți decât cel disponibil în interiorul companiei. Un exemplu ilustrativ este cel al societății responsabile de administrarea securității transporturilor în Statele Unite ale Americii (The U.S. Transportation Security Administration), care a organizat o competiție de 1.5 milioande de dolari pe una din platformele de muncă digitală calificată pentru a găsi cele mai bune soluții de îmbunătățire a algoritmilor care prezic potențialele pericole în zona aeroportuară (Wong, 2022, Harvard Business Review). Și a funcționat!
Perspectiva angajaților
Dezvoltarea industriei “gig” de înaltă specializare e susținută, însă, și de schimbări în preferințele și prioritățile forței de muncă. A prelua proiecte extra, de tip “gig” reprezenta inițial o modalitate eficientă pentru ca angajații într-un sistem clasic de muncă să-și completeze veniturile. Probabil mulți dintre noi cunoaștem colegi care înainte de pandemie reușeau să susțină un job de la 9 la 5 în multinaționale din domeniul IT, spre exemplu, iar, în paralel, preluau pe cont propriu proiecte mai mici în același domeniu sau în domenii complementare ce necesită calificare (ex. fotografie de eveniment).
Pandemia COVID 19 cu toate schimbările asociate a determinat, însă, tot mai mulți experți să renunțe definitiv la locul de muncă clasic și să înceapă o carieră pe termen lung în freelancing. Sigur, unii au făcut-o forțat de împrejurări. Și-au pierdut locurile de muncă odată cu măsurile de lock-down prelungite de la începutul lui 2020. Prin mutarea muncii acasă și ștergerea granițelor fizice și temporale între sarcinile de serviciu și solicitările din viața privată (nevoia de a avea grijă de copii sau părinți), pentru unii angajați a devenit o prioritate satisfacerea nevoii de mai multă flexibilitate și control cu privire la propriul program. Iar munca în economia de tip “gig” oferă această posibilitate.
Pentru alți angajați, schimbările asociate cu pandemia au însemnat o deconectare treptată de ceea ce anterior îi “ținea” în sistemul clasic de muncă. “Ce sens are munca mea? De ce accept să fac același lucru în fiecare zi? De ce trebuie să fac când și cum zice managerul meu? Nu vede managerul/ colegul meu că suntem în două povești diferite?” sunt din întrebările ale căror ecou s-a auzit mai tare în această perioadă. Da, pentru mulți angajați, pandemia a venit cu senzația de decuplare de restul comunității, de izolare, de încătușare în niște rutine decise de altcineva sau, tot mai mult, cu o nevoie de reconsiderare a semnificației muncii, cu o încercare de a aduce mai mult sens sau, de ce nu, mai mult entuziasm, mai multă plăcere în muncă. Și, da, una din modalitățile de a gestiona aceste provocări este prin a-și recâștiga autonomia și controlul: prin a putea alege în ce fel de proiecte să-și investească energia și creativitatea, prin a putea decide cât de mult sau când anume să lucreze. Migrarea către un sistem de tip freelancing și gig work face posibilă obținerea tuturor acestor beneficii.
În mod paradoxal însă, beneficiile se pot transforma ușor în noi provocări. Iată câteva dintre ele.
Cele mai importante trei provocări cărora trebuie să le facă față experții din economia “gig” și companiile care-i contractează
#1 “Responsabillizarea radicală”
Autonomia și independența sunt principalele avantaje căutate de cei care lucrează în economia “gig”, iar studiile în psihologie organizațională arată că acest lucru e întemeiat. Puterea de a decide cu privire la propria activitate e asociată cu mai multă semnificație atribuită muncii, dar și cu o creștere a motivației și stării de bine. Cealaltă față a nivelului crescut de autonomie este însă ideea de “responsabilitate și responsabilizare radicală”: succesul tău profesional sau financiar depinde mult de rutinele de muncă pe care singur ți le stabilești, iar presiunea pe care o resimți din faptul că succesul tău stă doar în deciziile tale nu este deloc de neglijat. Se vor descurca mai bine cei ce dau dovadă de proactivitate (caută oportunități și fac modificări din proprie inițiativă), conștiinciozitate (sunt capabili să-și construiască și să urmărească cu consecvență rutine de muncă chiar și în absența unei persoane care să monitorizeze) și reziliență (sunt capabili să depășească evenimentele adverse).
#2 A deveni artizanul propriei cariere
Când lucrezi în organizații clasice, cunoști în avans alternativele pe care le ai în cariera ta: roluri profesionale la care poți aspira și ce trebuie să faci pentru a ajunge acolo. În economia de tip “gig” nu există un traseu de carieră clar, predefinit. Tu trebuie să fii artizanul carierei tale, iar traiectoriile pe care le poți lua sunt multiple. Studiile existente până acum arată nevoia de a investi permanent în dezvoltarea competențelor, dar și faptul că scheletul pe care se construiește o carieră de succes în economia “gig” este mai degrabă de natură relațională și ține de capacitatea de a cultiva relații profesionale de calitate. Ele devin, ulterior, surse de noi contracte, de mentorat, de colaborare.
#3 Singurătatea la locul de muncă
Un element cheie pentru munca în economia “gig” este faptul că expertul lucrează frecvent singur sau, chiar și atunci când lucrează alături de o echipă, o face pe termen scurt. A te simți singur, deconectat, a percepe că nu ai de unde să obții suport emoțional sau chiar tehnic e atât de ușor în acest context. Iată de ce se vor descurca mai bine experții care în mod deliberat vor căuta să dezvolte o rețea socială care să-i ancoreze, indiferent de schimbările în contractele pe care le au. Pot să adere la comunități tehnice, de expertiză sau pot cultiva relații de mentorat.
Nici companiile care caută să-și suplinească vidul de talente apelând la serviciile experților din economia de tip “gig” nu sunt lipsite de provocări. Iată-le pe cele mai importante.
Cele mai importante trei provocări cărora trebuie să le facă față companiile ce contractează serviciile experților din economia “gig”
#1 Identificarea segmentelor de muncă ce pot fi externalizate
Alocarea unor proiecte sau sarcini nu foarte bine definite angajaților reprezintă practici comune la nivel organizațional și multe din efectele potențial negative sunt reglate intern cu destul de mare succes prin procese de coordonare implicită – colegii identifică zonele de ambiguitate sau suprapunere și le rezolvă prin dialog. În contextul externalizării unor segmente de muncă către experți din economia gig, coordonarea implicită e mai puțin probabilă. Devine astfel necesar, definirea exactă a sarcinilor de realizat și/sau a rezultatelor așteptate.
#2 Gestionarea unor situații complexe de colaborare în echipă
În contextul actual, o echipă ce trebuie să livereze un produs sau un serviciu e posibil să includă experți externi (“gig workers”) cu disponibilitate limitată, membrii echipei ce lucrează de la birou și interacționează față-în-față frecvent, dar și colegi ce lucrează doar de acasă. Dezvoltarea unei înțelegeri comune cu privire la ce anume trebuie făcut, dezvoltarea încrederii și reducerea gândirii de tip “noi versus voi” vor fi principalele provocări pe care liderii vor trebui să le gestioneze astfel încât să susțină o colaborare sănătoasă în contextul diversității contextelor de muncă.
#3 Cultivarea loialității experților din economia “gig”
Freelancer-ii lucrează adesea în proiecte și pentru companii diferite, ceea ce va presupune o competiție a companiilor pentru resursele expertului, precum și nevoia de a face față uneori deciziilor subiective ale acestuia cu privire la prioritizarea unui proiect în defavoarea altuia. Își vor maximiza rezultatele companiile care reușesc să facă mai atractive proiectele lor – studiile din psihologie arată că prestigiul proiectelor reprezintă un vector important de decizie cu privire la alocarea timpului, dar și cele care reușesc să cultive un sentiment de apartenență al expertului la comunitatea din interiorul companiei alături de care lucrează.
Economia de tip “gig” e în creștere. Dacă organizațiile și experții externi vor reuși să construiască o colaborare eficientă ține de măsura în care vor reuși să gestioneze aceste porvocări.
Acest articol este preluat din ediția print a Revistei CARIERE nr. 277
Pentru abonare, click aici
