Cristina Peicuti, doctor in economie: In Romania, de multe ori, prin leadership se intelege “cum vrea seful”
CariereOnline: Care au fost cauzele acestei crize? Cine sunt “vinovatii”?
Cristina Peicuti: Vinovate pentru aceasta criza sunt instantele de reglementare, care nu au incadrat suficient de bine activitatea bancara si au permis, astfel, o stare de fapt care a dus la vinderea cat mai multor credite, fara acoperire, iar acest lucru a dus, fireste, la aparitia crizei – adica a momentului in care de pe piata au disparut lichiditatile.
Cand ne-am putea confrunta cu o noua criza economica de proportii?
Legatura care exista intre credit si preturile activelor explica derularea crizelor financiare. Cu cat creditul este mai accesibil, cu atat pretul activelor creste mai mult si cu atat mai multi cumparatori sunt incurajati sa se indatoreze, pentru ca isi pot gaja creditele prin activele cumparate, care sunt din ce in ce mai scumpe. Aceasta dinamica a cauzat izbucnirea crizei imobiliare din 2007 si a crizei Internet din anul 2000. Natura activului financiar, fie ca este vorba despre domeniul imobiliar, despre actiuni, despre dolar sau aur, nu conteaza, caci natura intrinseca a bunului nu are relevanta pe pietele financiare. Acestea cer doar ca activul sa se autovalorizeze. O astfel de conjugare a cresterii creditului si a preturilor activelor poate fi limitata numai de reglementarea bancara. Prin urmare, daca reglementarea bancara nu devine mai eficienta, opinia mea este ca ne vom confrunta cu o noua criza economica de proportii in mai putin de 10 ani.
S-a vorbit de moralitate in cazul bancilor si al bancherilor. Ce relatie trebuie sa existe intre capitalism si morala?
Morala trebuie impusa capitalismului prin lege. Este ceea ce cred si sustin eu, deoarece consider ca doar asa lucrurile vor functiona diferit fata de pana acum.
Mentinerea nivelului de trai se va face din ce in ce mai mult pe credit
Vom mai avea in Romania o “frenezie a imprumuturilor”? Cine sunt vinovatii pentru indatorarea romanilor?
Da, in mod cert, frenezia imprumuturilor va reveni. Modelul social post-revolutionar este vinovat pentru indatorarea romanilor. Este dificil de acceptat ca inainte de 1989 nu aveam acces la anumite produse si servicii si ca acum, cand ele sunt pe piata, nu avem banii necesari pentru a ne bucura de ele. La ora actuala, putini sunt cei care pot concepe sa traiasca fara masina, televizor cu ecran plat, telefon mobil pentru parinti si copii, computer, fara haine de marca, fara sa fie proprietarul casei lor etc. Si aceasta, in conditiile in care nivelul de trai al romanilor a continuat sa scada. Prin urmare, mentinerea nivelului de trai se va face din ce in ce mai mult pe credit, daca bancile accepta sa-l acorde. Putem remarca acest fenomen in Statele Unite si, de exemplu, in Franta. Americanii si francezii accepta dificil faptul ca nu mai traiesc in aceeasi prosperitate ca in anii ‘60, ‘70 si ‘80 si se indatoreaza pentru a-si putea mentine acelasi nivel de trai pe care l-au cunoscut in acei ani. Consecintele pentru romani sunt, insa, mult mai grave la acest capitol: este suficient sa ne uitam la nivelul de salarizare, respectiv la costurile vietii prospere inspre care se aspira si vom realiza prapastia si pericolele.
Piata imobiliara din Romania s-a prabusit in ultimii doi ani. Cat de important este acest sector pentru economia tarii si cand estimati o revenire?
Cea mai mare parte a speculatiei din Romania s-a facut pe parcul imobiliar deja existent si nu pe cel in curs de constructie, cum este, de exemplu, cazul Spaniei. Astfel, chiar daca acest sector ramane important pentru economia tarii, el nu a creat la fel de multe locuri de munca si nu a generat aceleasi beneficii economice precum in alte tari europene. Cum marea parte a speculatiei imobiliare s-a facut pe credit, revenirea depinde de capacitatea si de dorinta bancilor de a acorda noi credite. Cred ca vom aveam o revenire cam in cinci ani, deoarece, chiar daca Romania este in recesiune, parcul imobiliar este restrans, ceea ce va face ca preturile locuintelor sa creasca, este efectul raritatii (lipsa unei oferte bogate pe piata).
Ce stat european a trecut cel mai bine prin perioada de recesiune economica mondiala?
Fara indoiala, vorbim de Germania, pe plan european. Iar pe plan mondial, tara care a traversat cel mai bine aceasta perioada este categoric Australia.
Cat de periculoasa este criza datoriilor suverane? Care sunt riscurile?
Criza datoriilor suverane este deosebit de periculoasa deoarece, in urma ei, tarile au devenit adevarati ostatici ai pietelor finaciare, ai bancilor care detin o parte a datoriilor si ai instantele internationale, precum FMI-ul. Supraindatorarea statelor cauzata de criza nu a reusit sa impiedice o crestere implacabila a somajului de ambele parti ale Atlanticului. Criza datoriilor suverane a condus la o crestere slaba pe termen lung. Riscul instaurarii unei depresii durabile trebuie luat in considerare.
Dezechilibrul este in favoarea angajatorilor
Ce credeti ca ar trebui schimbat in legislatia romaneasca a muncii pentru ca urmatoarea criza sa reduca efectele sociale negative?
In opinia mea de specialist in economie, este imperativ ca salariile si pensiile romanilor sa fie mai putin impozitate, iar patrimoniul imobiliar si financiar sa fie mai mult impozitat. Numai asa economia romaneasca va functiona.
Patronatele (in special reprezentantii multinationalelor) sustin ca exista un dezechilibru intre drepturile angajatorilor si ale angajatilor, in favoarea celor din urma, ceea ce reduce flexibilitatea pietei muncii si productivitatea. Care este opinia dvs?
Acest discurs al patronatelor este universal. Insa este imposibil sa nu remarci ca dezechilibrul intre drepturile angajatorilor si ale angajatilor este in favoarea angajatorilor. Mai ales la ora actuala, cand somajul este ridicat. Dupa cum putem observa in tari precum Germania, Suedia sau Elvetia, o legislatie in favoarea angajatilor nu reduce flexibilitatea pietei muncii si nu este contra-productiva.
Cum apreciati leadershipul din companiile romanesti?
Avand in vedere conjunctura nationala si concurenta tarilor emergente, consider ca sunt multe companii romanesti care fac fata in mod inteligent si cu succes competitiei. Insa, din ceea ce am observat in mod indirect, cred ca managementul romanesc mai are un drum lung de parcurs pana la a atinge nivelul de intelegere a resurselor umane, a modului de lucru cu oamenii si nivelul de respect intalnit in companii din tari cu traditie capitalista. Consider ca, in Romania, in multe cazuri, prin leadership se intelege “cum vrea seful” (si aici ma refer in primul rand la manageri, care nu sunt proprietarii companiei). Este un tip de leadership influentat de persoana si opiniile sefului (sefilor) si, de multe ori, bazat pe emotionalitate si instictualitate mai mult decat pe decizii luate in mod rational, obiectiv, in echipa, pentru binele companiei si a salariatilor ei.
Cristina Peicuti este doctor in stiinte economice la Universitatea Sorbona si licentiata in limba, literatura si civilizatie anglo-saxona, germana si italiana a universitatilor din Nantes si Dusseldorf. In prezent, activeaza in cadrul unor mari corporatii franceze, in calitate de consilier bancar, si preda la Sorbona cursuri avand ca tema conjunctura economica actuala. A publicat volumul “Crédit, déstabilisation et crises” (LHarmattan, 2010).