Cum luăm decizii? Factori psihologici și un sfat de la Nelson Mandela

„Luați decizii care să ve reflecte speranțele, nu fricile”, spune Nelson Mandela, îndemnându-ne să nu cedăm capcanelor anxietății și să nu confundăm teama și tendința de a dramatiza (care pentru mulți oameni sunt o obișnuință) cu realismul.

DESPRE OPTIMISM ȘI VIZIUNE CONSTRUCTIVĂ

„Optimismul este încrederea care duce la reușită; nimic nu se poate face fără speranță”, spunea Helen Keller.

Optimismul este important pentru că multe reușite depind direct de optimismul cu care acționăm. Cât și cum crezi în reușită, în posibilitatea ca lucrurile să se întâmple, în faptul că le poți duce la îndeplinire determină cantitatea și calitatea energiei pe care le investești în ceea ce faci. Speranța și gândurile bune trezesc și stimulează inspirația, creativitatea, forța creatoare, forța de implementare.

Problemele omenirii nu sunt generate de oamenii care au o viziune preponderent optimistă asupra lumii. Dimpotrivă, mare parte din problemele și nefericirea noastră sunt determinate de faptul că ne concentrăm excesiv asupra greutăților, iar atenția noastră este mereu acaparată de aspectele negative ale existenței – care ne fac să ne simțim neajutorați și ne dau o senzație de zădărnicie și de lipsă de sens.

Nu e suficient să ne concentrăm doar pe probleme, cum nu e suficient doar să supraviețuim. Pentru a progresa și a prospera trebuie să găsim soluții și să inovăm, iar pentru asta avem nevoie de o mentalitate pozitivă și constructivă.

E important să avem o viziune critică asupra lumii. Dar critic înseamnă analitic, nu negativ. Iar pentru a analiza, avem nevoie de informații din perspective diferite, atât negative, cât și pozitive. Mai ales în situații dificile, e important să ne concentrăm pe progres și soluții, să avem o abordare cuprinzătoare, contextuală, care să adauge perspective noi, diferite, complementare, care să ne pună în situația de acționa cu folos. Avem nevoie de speranță și de credința că are sens să facem ceva, că oamenii sunt capabili, putenici și relevanți și pot construi viitorul.

Despre diferența dintre pozitiv și constructiv citește în: Jurnalismul constructiv. O viziune amplă este o viziune corectă

DESPRE CINISM ȘI REALISM

Cinismul distruge, iar pesimismul ne trage înapoi. Și, cum în orice direcție corectă se poate merge prea departe, și realismul adeseori ne ține în loc, pentru că este nevoie nu numai să știm cum sunt lucrurile, ci și cum e bine să devină. În plus, realismul are doza sa de subiectivitate, întrucât multe dintre credințele noastre sunt condiționate cultural sau depind de preferințe de care nu suntem conștienți.

Întrebat cum se poate vindeca cinismul, Chris Nel ne-a spus: „Cinismul este o reacție care vine din frică, nu din înțelepciune. Este un mecanism de protecție, care poate fi foarte, foarte toxic – pentru că dărâmă orice soluție, orice viziune și orice speranță”.

Sfatul lui Chris pentru situații dificile este: „Trebuie să cântărești argumentele pro și contra și să adopți o mentalitate de creștere (growth mindset) în ceea ce privește viitorul. Ce sugerez eu este ca oamenii să facă o listă cu ceea ce poate fi controlat și o listă cu ceea ce nu poate fi controlat. Apoi eu rup lista cu ceea ce nu poate fi controlat – pentru ca oamenii să-și ia gândul de la ceea ce nu pot stăpâni, îi sperie și îi ține în defensivă și să-și poată investi energia în ceea ce pot face și le dă încredere și senzația de control. Atunci își vor recăpăta și deschiderea la minte de care au nevoie pentru a vedea mai multe opțiuni posibile.”

FACTORII PSIHOLOGICI CU ROL IMPORTANT ÎN LUAREA DECIZIILOR, ÎN CONDIȚII DIFICILE

Nevoile fiziologice și de siguranță se află la baza piramidei lui Maslow. Pandemia cu care ne confruntăm acum creează nesiguranță și anxietate, pentru că are efect direct asupra nevoilor noastre primare. Nu știm ce urmează și avem puțin control asupra lucrurilor – ceea ce ne face să vrem să acționăm și să vrem să recâștigăm controlul. Astfel, tendința este să facem orice (numai să scăpăm de senzația de neajutorare) și să exercităm control oriunde îl putem exercita (ca să compensăm pentru lipsa de influență pe care o avem asupra situației curente).

În consecință: acționăm grăbit, aplicăm soluții incorecte sau aplicăm incorect soluții corecte, luăm decizii pripite pe termen scurt și ne sacrificăm sustenabilitatea pe termen lung.

SOLUȚIA: GRĂBEȘTE-TE ÎNCET

Informează-te corect și judicios.

Pentru a te informa corect, selecteză-ți sursele de informație. Ai grijă să fie credibile, să nu aibă un ton alarmist, să nu te simți manipulat emoțional. Informează-te din surse care să prezinte situația concret și să ofere soluții constructive. Pentru a te informa judicios, nu te suprainforma. Include în programul tău zilnic una sau două sesiuni de informare, dar nu ceda tentației de a te copleși cu informație. Ia-ți timp să prelucrezi informațiile și să-ți regăsești echilibrul desfășurând celelalte activități care asigură funcționalitatea vieții și a organizației tale.

Caută consultanță de afaceri de specialitate.

Deciziile pe care le iei astăzi trebuie să constituie o bază solidă pentru viitor. În acest moment, viitorul este mai neclar și mai imprevizibil decât era cu câteva luni în urmă. Situația nu evoluează liniar, așa că e greu să faci previziuni. Prin urmare, nu te grăbi să iei decizii și informează-te corect. În cazul deciziilor cu bătaie lungă, caută consultanță de specialitate. Fă un pas în spate, trage aer în piept și concentrează-ți energia și intențiile pe ceea ce vrei să se întâmple, nu pe ceea ce nu vrei să se întâmple. Știind ce vrei și concentrându-te pe asta, vei găsi calea și soluțiile.

Ai grijă de echilibrul tău emoțional.

Drama dă dependență – ca orice lucru cu care te obișnuiești. Suntem atrași de ceea ce ne este familiar. Așadar, oprește ciclul gândurilor negative, hrănește-le pe cele constructive.

Avem energie fizică, emoțională și spirituală. Toate sunt vitale și au un rol specific pentru funcționalitatea noastră. Oboseala emoțională se manifestă prin cinism, sarcasm, tendința de a ironiza, de a acuza, de a învinovăți. Energia emoțională se reface prin emoții pozitive, prin experiențe ce aduc bucurie, care trezesc afecțiune, încredere, care ne fac să râdem. Oboseala spirituală se manifestă prin senzația că nimic nu are sens, că totul e în zadar, că nimic nu mai contează, prin lipsă de chef de viață. Energia spirituală se reface prin iubire și autenticitate, prin experiențe care trezesc uimire, încântare, entuziasm, prin meditație, prin generozitate. Energia spirituală este singura care contribuie și la refacerea rezervelor de energie fizică și emoțională.

Fă diferența dintre reziliență și rezistență. Pentru rezistență facem lucruri care ne consumă resursele, pentru reziliență facem lucruri care ne refac resursele.

Citește și: Despre Burnout. Știi ce să pui pe foc ca să nu arzi de tot?

Soluții rapide: citește biografii sau vezi filme biografice despre oameni care au reușit să învingă obstacolele ce le-au stat împotrivă, fă o listă a situațiilor dificile prin care ai reușit să treci cu bine, evită-i pe cei cu o perspectivă preponderent negativă asupra lucrurilor, împrietenește-te cu oameni care se străduiesc, în mod activ, să găsească soluții pentru a-și face viața mai bună.

Pasiunile sunt o sursă de încredere și optimism.

„Când nu mai face nimeni lucrurile cu pasiunea cu care le faci tu, ești la locul potrivit”, spune Placido Domingo. Maya Angelou declara că nu are încredere într-un om care nu râde, iar eu îl privesc cu reținere pe omul care nu se lasă însuflețit de bucurie. Fiecare om are o bucurie specifică, pentru a cărei împlinire este dotat cu abilități înnăscute. Bucuria sa este ceea ce îl face să se ridice din pat dimineața, îi aprinde lumina în ochi și îi dă măsura a ceea ce este adevărat și valoros în viață. Această bucurie și pasiunea cu care este împlinită este ceea ce ne ajută să facem lucrurile bine, să găsim calea potrivită, să găsim oamenii potriviți, să creăm o realitate funcțională și sănătoasă care să dureze, să se dezvolte, să evolueze.

Frumosul și natura sunt instrumente de reconfigurare a stării de bine.

Blaise Pascal spune: „În vremuri grele, să porți mereu ceva frumos în minte”. Îndemnul lui Rilke este: „La impas, caută să ai în preajmă ceva din natură, oricât ar fi de mic”. John O’Donohue scrie că, oricât de împietrită de durere ne-ar fi inima, „există întotdeauna un loc rămas sensibil, la care frumusețea poate ajunge și pe care îl poate atinge” și că „frumusețea este o invitație la ordine, coerență și unitate. Când aceste nevoi sunt îndeplinite, sufletul se simte acasă în lume. Frumusețea este permanentă, dar este mereu nouă. Nimeni nu este imun la frumusețe. Frumusețea nu este niciodată o experiență neutră”.

Nevăzătoare și fără auz, scriitoarea Helen Keller credea că lupta cu necazurile și dificultățile este o binecuvântare, pentru că ne face mai puternici, mai răbdători, mai înțelepți și mai utili. Așa ajungem să înțelegem cum funcționează lucrurile și înțelegem că suferința poate fi înfrântă și depășită. În cartea sa, The World I Live In and Optimism: A Collection of Essays, Helen declară că optimismul său nu se bazează pe absența răului din lume, ci pe credința sa în preponderența binelui. „Binele este semănat din belșug în viața noastră, dar pentru a-i culege roadele trebuie să ne punem în practică gândurile bune”.

Cunoaște-te pe tine însuți, cunoaște-ți organizația și ia deciziile potrivite, ca să fii prezent în viitor. Și nu uita că deciziile tale nu te afectează numai pe tine. Împreună construim viitorul.