Lecţia de leadership de la Zinedine Zidane: De ce trebui să ştii când să renunţi, chiar dacă eşti pe culmile succesului

"Cred că echipa are nevoie de o schimbare pentru ca Real Madrid să continue să câștige. E o decizie importantă și poate părea ciudată, dar echipa are nevoie de o altă mentalitate și alte metode de pregătire! Țin mult la această echipă și îi mulțumesc lui Florentino Perez (preşedintele madrilenilor – n.red.) pentru că mi-a oferit posibilitatea s-o antrenez, însă consider că e momentul oportun să plec", a explicat Zidane.

Lăsând la o parte faptul că e posibil să fi primit o ofertă mai bună sau să fi fost dat afară oricum, în contextul unui parcurs mai slab în campionatul național, trebuie să reținem un singur lucru din declarația lui: Adevărul este că, uneori, ceea ce a fost suficient pentru a câștiga ieri nu va fi suficient pentru a câștiga și mâine.

Astfel, cu toate că poate ne e greu, poate ar trebui să renunțam și să mergem la departe. Dar doar dacă acestă mișcare este pentru ”binele suprem”. Adică o astfel de decizie nu trebuie luată din lașitate sau dacă ești strâns cu ușa. Pur și simplu, există momente în care un lider nu își mai poate duce echipa la următorul nivel de dezvoltare.

Spiritul de războinic

De câte ori ți-ai repetat în minte mantra ”Să nu renunți niciodată!” sau ”Un lider care abandonează cursa nu este un lider”? Câte povești inspiraționale de genul ”X a întâlnit o mulțime de obstacole, dar a reușit să le depășească” ai citit? Câte cupluri disfuncţionale cunoști, care au rămas împreună din motivele greşite? Bănuiesc că răspunsul este ”de nenumărate ori” măcar la una dintre întrebări.

Lumea în care trăim a pus ideea de perseverență pe un piedestal. Și pe bună dreptate, căci e o calitate utilă. Multe lucruri minunate nu s-ar fi inventat dacă oamenii ar fi renunțat pur și simplu după primul eșec, dacă nu și-ar fi renăscut ideea din propria-i cenușă, de exemplu.

Este cunoscut cazul lui Walt Disney, care a dat lovitura după 302 de încercări (mă rog, există dubii legate de exactitatea acestui număr, dar eşecurile şi renaşterile sale sunt cât se poate de reale).

Însă uneori exact asta trebuie să facem: să renunțăm.

Suntem învățați că trebuie să perseverăm și să mergem înainte orice s-ar întâmpla. Dar există momente în care fix acest lucru ne ține pe loc. Și așa ajungem să nu ne găsim fericirea și să ne facem viața după credem că este bine. Știi vorba aceea: definiția nebuniei este să faci de fiecare dată același lucru și să aștepți alt rezultat?

Să renunți la ceva sau cineva se va întâmpla de câteva ori pe parcursul existenței tale. Fie că e vorba de un amic din copilărie, de un vis, de un partener, de un job. Și lista poate continua. Provocarea este să știi CÂND trebuie să renunți.

Uneori, să continui pe cărarea aleasă este ceea ce trebuie să faci. Dar alteori, e cazul să te abați de la drum. Iar să renunți la ceva care nu te face fericit, care nu ți se potrivește sau care nu duce nicăieri… nu te face nici laș și nici un dezertor. În astfel de cazuri, a renunța este cel mai matur lucru pe care îl poți face.

Și în direcția corectă se poate merge prea departe.
Este important CE facem, dar mai ales DE CE facem. E util să avem grijă să facem lucruri din motivele corecte.

Când e mai bine să renunţi

Fiecare persoană este diferită, tocmai de aceea omenirea este o oază continuă de încântare şi surprize. Drept urmare, fiecare simte succesul şi eşecul altfel. Deci nu exită o reţetă universal valabilă pentru a defini clar momentul în care trebuie să renunţi, dar cei de la Bustle au făcut o listă cu câteva "semnale" pe care, dacă le percepi, atunci e cazul să îţi pui întrebarea de un milion de dolari: „Oare trebuie să renunţ sau nu?” Iată despre ce e vorba:

– Când simţi foarte puternic că e cazul să renunţi, căci aşa nu mai merge şi nici nu va merge vreodată;
– Când nu mai vrei acel lucru sau pe acea persoană:
– Când drumul către împlinirea unui vis te face foarte nefericit;
– Când singurul motiv pentru care nu renunţi este că ţi-e teamă de reacţiile celor din jur;
– Când motivul pentru care nu renunţi e obişnuinţa şi nu ştii cine eşti fără lucrul, jobul sau persoana respectivă;
– Când calea urmată (sau o persoană) te împiedică să faci ceva care te face cu adevărat fericit;
– Când eşecul te face să te îndoieşti de tine în aşa hal încât respectul tău de sine e la pământ;
– Când ideea de a renunţa te face să te simţi eliberat.

Nu uita: tu eşti dirijorul vieţii tale, aşa că orice decizie pe care o iei – oricare ar fi ea – trebuie analizată şi asumată de către tine.

Vă invităm să rămâneți alături de noi!

Sunteţi de acord să vă abonaţi la newsletter-ul nostru?

*Datele personale prelucrate pot fi: nume, prenume, adresa de e-mail, funcția pe care o dețineți în companie, numărul de telefon. Citiţi AICI mai multe informaţii despre prelucrarea datelor personale.