“It is a new vision for the brain!”. Dr. Robert Brindley – omul care școlește viața

Dr. Robert Brindley este directorul American International School of Bucharest (ASIB). Acest lucru poate că nu ne-ar impresiona în asemenea măsură, dacă nu am afla că în tinerețe, la vârsta de 17 ani, deși avea un loc la facultate, s-a lăsat de școală! Dacă este „admonestat” jurnalistic și în glumă pentru parcursul rebel al vieții sale, Dr. Brindley nu se supără. Dintr-un motiv teoretic simplu, dar atât de complex: este britanic și are umor.

Londra lui este cea a profesorilor cu robe (David Copperfield, personajul lui Dickens, probabil că s-ar fi împrietenit imediat cu tânărul Brindley, dar nu a fost să fie). Nu îți vine să crezi că astăzi îl ai în fața ochilor pe omul care, cândva, era un revoltat cu plete, ce părăsea facultatea pentru a lucra în Marea Nordului, în domeniul petrolier, interesat fiind de geologie. Imaginea “rebelului” este estompată de ceea ce spune. Vorbește despre educația copiilor “prin joacă, este vorba despre brain-play”, despre „schimbarea educației în mai multe colțuri ale lumii” și despre “noul centru ASIB de educație timpurie, dedicat preșcolarilor”.

Cea mai grea profesie

La un moment dat, după ce și-a răvășit viața cu tot felul de “activități” a ajuns în Israel și a locuit o vreme într-un chibuț – “nu aveam bani, dar aveam timp și creativitate”. După un timp de călătorii (din nou!) a revenit în Marea Britanie și s-a întors la facultate! Acum cu altă “fiță” a minții: voia să devină profesor. Zis și făcut: a luat studiile de la capăt, inclusiv în ceea ce privește managementul instituțiilor de educație.

“A fost cea mai grea profesie pe care am avut-o”, spune. A aplicat pentru şcoli internaţionale, la începutul anilor 80 fiind ceva cam rara avis. “Prima școală internațională unde am predat a fost la Roma, după aceea au urmat Australia, Venezuela, SUA, Uzbekistan şi acum aici…”. Aici, adică România. Pentru că îi plac provocările: “Faţă de UK şi Australia, să trăieşti în România este mult mai ieftin. Cu toate acestea, calitatea produselor şi a serviciilor pe care le găseşti, par să fie la acelaşi nivel sau chiar mai bune decât cele întâlnite în ţările menţionate”, crede el. Spune că interesul românilor pentru învăţământul privat creşte constant, iar părinţii devin din ce în ce mai selectivi cu serviciile oferite de instituţii.

“Sunt multe naționalități aici”, și face un gest larg, care cuprinde și schema. Schema noului centru ASIB, cu o capacitate de 190 de copii, pentru anul şcolar 2017-2018 estimându-se un număr de 100 copii cu vârsta cuprinsă între 2 şi 5 ani, de 40 naţionalităţi. „Noul centru de educaţie timpurie se construieşte pe o suprafaţă de 3.800 metri pătraţi și va avea 20 de săli pentru desfăşurarea activităţii educaţionale. Vom avea grădini interioare, o bibliotecă, sală pentru muzică, dans, cabinet medical, sală de sport, bucătărie şi cantină adaptată copiilor, ateliere în natură conectate cu fiecare sală de clasă, spaţii pentru schimbat copiii şi pentru odihnă, atelier digital, locuri de joacă…”. O investiție de 6,5 milioane de euro.
Insistă pe faptul că educația este mai mult decât importantă în anii copilăriei, când creierul evoluează. “It is a new vision for the brain!”, exclamă, arătând spre schițele care conturează noua construcție. Ar fi în stare să vorbească ore întregi numai despre…băile din viitoarea clădire: “Vor fi ca un fel de spațiu de joacă. Pentru că celor mici le place apa!”.

Balanța între natural și tehnologie

Omul nostru mai scoate din ghiozdanul minții că aici nu vorbim despre un tipar: „Copiii merg într-o sală, ascultă un profesor și gata. Nu. Este vorba despre rezonanță, despre empatie, despre ființe pe care le pregătești pentru profesii – unele încă nici nu s-au inventat, pentru viață! Va fi fenomenal, copiii vor învăța, printre altele, cum să fabrice, să meșterească. Pentru noi este esențial ca cei mici să fie fericiți în mod natural. Trebuie să existe o balanță între natural și tehnologie. Aici avem o filosofie a jocului și nu o tehnologie a jocului”. Vorbim deja despre o altfel de setare a jocului…”Clădirea, conceptual, este ca un fel de joc inteligent”.
În altă ordine de idei, dar pe același subiect, adaugă că “plătim bine profesorii și au beneficii”. Chiar, care sunt cerințele pentru a fi profesor aici? “Experienţă internaţională, să le placă să lucreze cu copiii, să fie buni, cinstiți…Nu avem o problemă în a angaja profesori din România. Anul trecut au venit 30 de noi profesori, printre care și români și am avut peste 1.000 aplicanţi”. Este de părere că investiția în educație este cea mai importantă resursă în dezvoltarea unei țări și crede că Guvernul de la București ar trebui să aloce mai mulți baniînvățământului de stat: „Profesorii sunt dedicați, sunt minunați, dar investițiile nu sunt la nivelul la care ar trebui să fie. Și costă o mulțime de bani să educi copiii în zilele noastre. Eu aș sugera Guvernului să aloce mai mulți bani. În țările performante guvernele alocă mulți bani educației”.

Ce fel de oameni, cu ce funcții, își aduc copiii aici? „Glumiți? CEO, oameni care lucrează în domeniul IT…”. Pentru anul 2016-2017, taxa de şcolarizare variază între 6.000 şi 18.000 euro/an, aceasta urmând a fi păstrată şi în următorul an şcolar.

În afara faptului că se simte fericit la noi, că el consideră Bucureștiul un oraș curat (iar la strambătura evidentă a celui care îl descoase reacționează cu: “Mai curat decât Parisul”), în viitor ar vrea să ajute şcolile în tranziţie din Asia Centrală şi Europa de Est să se dezvolte. “Predarea la clasă a fost şi rămâne una dintre cele mai frumoase activităţi din viața mea!”. În timp ce afirmă aceasta trece de biblioteca instituției – un spațiu interesant, care îți stârnește gândul “bizar” că te-ai putea obișnui să vii în fiecare zi aici, se îndreaptă spre clasa de pitici care tocmai au lecția de limba franceză. Nu va uita să arunce o privire pe geamul ușii cu desene vesele, în spatele căreia alți copii cu chipuri fericite învață să deseneze. Apoi, va ajunge în spațiul unde atât cei mici, cât și cei mari iau masa, mâncarea fiind pregătită în cadrul ASIB, inclusiv pâinea fiind “de casă“
La final îmi pare rău că lumea știe și va ști atâtea despre el. Deoarece unul dintre citatele sale favorite este: „Un lider bun este acela de existenţa căruia ştiu foarte puţini”…

Dr. Robert Brindley este absolvent al Universității Exeter din Marea Britanie și conduce din 2014 American International School of Bucharest (AISB), înființată în 1962 de către Ambasada Statelor Unite. ASIB este acreditată de New England Association of Schools and Colleges, de Council of International Schools și de Organizația de Bacalaureat Internațional și se află, în prezent, în campusul construit în 2001, pe o suprafaţă de 10 hectare.
Acum aici învață elevi cu 53 de naționalități, între 2 și 19 ani. AISB a început anul şcolar 2016-2017 cu un total de 810 de elevi, dintre care 242 pentru clasele de şcoală secundară. Elevii provin din 56 de ţări, iar un top 5 este reprezentat de România (32%), USA (13%), Israel (5%), Germania (4%) şi Turcia (4%).
Brindley lucrează în educaţie de 36 de ani şi nu se vede lucrând în alt sector. În prezent, în România, încearcă să ajute și şcolile locale să se schimbe, oferindu-și experienţa ca voluntar..