„Pentru mine relaţia cu oamenii a fost motorul tuturor preţurilor pe care le achit”
A trecut prin atâtea schimbări până să-şi găsească propriul drum. Cunoaşte bine acest fenomen şi acest lucru ne-a îndreptăţit să-l rugăm să ne spună de ce este important pentru fiecare dintre noi să ne găsim singuri calea şi de ce pare atât de dureroasă schimbarea. „Pot să spun, ca unul care se ocupă de oameni, că există din ce în ce mai multe treziri spirituale. Aceste treziri produc o schizmă şi există un moment în care schimbă comportamentul omului şi nici nu mai ştie ce este cu el”, spune maestrul Dragoş Ovidiu Argeşanu.
Această trezire spirituală este de fapt o coacere a umanităţii. Omul este în realitate un roboţel biochimic, în care trăieşte entitatea spirituală care se transformă în perspectivă. Corpul nostru este, de fapt, o interfaţă între lumea spirituală şi lumea materială. Intrăm în diferite relaţii în lumea asta. Acest spirit doarme, iar, în momentul în care se trezeşte spiritual, trece peste programele care sunt implementate iniţial la începutul vieţii. Devine el însuşi. E ca şi cum te-ai trezi într-o viaţă într-un rol care nu-ţi aparţine. Sunt spirite care sunt bărbaţi, dar în trupuri sunt femei. Le place să se îmbrace în blugi, să se tundă. Oamenii au o idee preconcepută despre sexe şi atunci trebuie automat să-şi reanalizeze viaţa, profesia, totul şi să rearanjeze în aşa fel încât să fie în ordine cu ei însişi. Să fie în echilibru cu familia, cu societatea, cu Dumnezeu, cu biserica”, afirmă Argeşanu.
Dacă acum opt ani avea loc o trezire spirituală pe lună, maximum două, acum sunt câte două pe săptămână. „Sunt diagnosticate prost. Se spune că a crescut incidenţa bolilor psihiatrice. Nu e adevărat. Pur şi simplu omenirea, poporul român a ajuns la o coacere spirituală. Există un nivel vibraţional energetic care permite această coacere spirituală şi atunci apare trezirea spirituală. E ca şi cum la o anumită vibraţie se produce un click şi te-ai trezit”, crede Argeşanu.
Problemele trezirii? Oamenii încep să vadă, încep să simtă, încep să audă multe din lumea de dincolo. Sunt bulversaţi în acel moment, dar nu există tratament. Medicii la care aceştia merg consideră că este vorba de o boală psihiatrică şi îi tratează cu medicamente. „Acum psihologii încep să recunoască starea aceasta ca pe una de normalitate. Nu este nici o diferenţă, orice iniţiat trece la un moment dat printr-o fază de genul acesta. Iisus pe munte în raport cu demonul este într-o etapă iniţiatică în care aude voci, evident, dar asta nu l-a făcut să nu meargă mai departe să fie Fiul lui Dumnezeu.
Orice iniţiat trece prin asta. Ceea ce face diferenţa dintre un iniţiat şi un nebun este că iniţiatul începe să-şi explice aceste gânduri şi are o viaţă cât se poate de obişnuită. Trezirea fiecărui individ este alta. Fiecare este la un alt nivel vibraţional, un alt nivel energetic, un alt nivel de conştiinţă socială. Una este trezirea unui ţăran şi alta trezirea unui intelectual. De obicei medicii sunt cu mult mai toleranţi vizavi de intelectuali faţă de cei care au o pregătire intelectuală mai joasă”, susţine maestrul Argeşanu.
Îndreptarea oamenilor către lucruri spirituale creează ceea ce se cheamă o masă critică. Masa critică este acel lucru care permite transformarea. Masa critică a uraniului dă bomba atomică sau eliberarea de energie. Masa critică psihică în psihologia socială în ceea ce priveşte societatea, în ceea ce priveşte psihologia mulţimii produce transformarea întregului subconştient colectiv. „În etapa aceasta suntem noi. S-au trezit destul de mulţi oameni în toate colţurile lumii, îmbracă diferite forme de cunoaştere spirituală şi asta face să le crească vibraţia de grup şi automat se transformă în vectorul subconştientului de grup. Acesta determină schimbarea. Asta determină deschiderea porţilor. Nu o să intrăm cu planeta Pământ în altă dimensiune. Pur şi simplu prin faptul că se atinge această masă critică şi se schimbă vectorul subconştientului de grup se deschid alte porţi spirituale către noi”.
Dragoş Ovidiu Argeşanu susţine că „Dumnezeu nu este unul care te bate cu parul, nu este unul care este gelos, nu este habotnic, nu este nebun, nu-ţi cere să… Dumnezeu este cu totul altceva decât imaginea pe care ne-au creat-o religia, biserica sau mai ştiu eu ce. Este un tip deştept. Punct”.
Se tot vorbeşte despre sfârşitul lumii. Această trecere, crede maestrul Argeşanu, nu o să se facă deloc simţită. „O să treacă anul acela fără să se întâmple nimic. Singurii care vor percepe treaba asta şi schimbarea vibraţiei vor fi câţiva oameni. Cine nu se aliază moare. O să vedem boli fulminante, accidente, leucemii, cancere, hepatite acute, pentru că aceşti oameni nu vor să se schimbe. Cred că va fi o trecere insesizabilă. Tehnologia o să meargă înainte pentru că trebuie să existe, dar o să apară ştiinţa îmbinată cu spiritualitatea. Oamenii de ştiinţă nu o să mai facă după capul lor şi vor merge prin ghidare spirituală. Există un caz foarte clar, e vorba de Edgar Cayce, care a scris cărţi prin ghidare din lumea de dincolo. El era analfabet, deci nu ştia ce scrie acolo, dar cărţile pe care le-a scris s-au dovedit ştiinţific exacte. Vom avea relaţii cu entităţi extraterestre care au tehnologie mult superioară nouă şi o să ne ghideze să evoluăm. Vor spune mulţi de ce nu au intervenit până acum. Pentru că legile divine îl împiedică pe cel superior să-l ajute pe cel inferior până când cel inferior nu cere ajutorul. Deci eu trebuie să ajung la nivelul de conştiinţă, să înţeleg că pentru a trece peste etapa asta tehnologică am nevoie de ceva mai presus. Mă pregătesc pentru asta şi pot să cer ajutor”.
Oamenii de ştiinţă se vor deschide către lumea spirituală şi o să înţeleagă că este mult mai uşor să descoperi lucruri utile pentru întreaga omenire în relaţionare cu cei care au cunoaştere din toate punctele de vedere mai bună decât a noastră. „Nu o să permită nimeni, nici eu personal (să zicem că nu sunt destul de evoluat), să trecem acum la motorul cu apă pentru că nu se poate. Nu poţi să închizi toate benzinăriile. Nu poţi închide toate extracţiile de petrol, nu poţi pune pe butuci tancurile petroliere. Asta nu se poate face decât în foarte mult timp. Pentru că forţa aceea de muncă trebuie redirecţionată. Aceste schizme care se produc pentru unii nu sună deloc bine, ei cred cred că fac rău societăţii”.
Nu se poate renunţa încă la bani, pentru că mental oamenii nu sunt obişnuiţi. Dacă nu-i dai omului banul în mână are impresia că nu munceşte. El nu are conştiinţa muncii sale. “Să zicem că primeşte un card şi i se spune că a muncit de 500 de puncte, iar din astea o ciorbă e 10 puncte, o friptură e 20 de puncte, mai poate mânca o prăjitură de 5 puncte. Oare ce se poate obţine? Noi, până când nu vedem leul, dolarul, euro nu ne e bine şi până vom ajunge la aceste puncte care recompensează efortul nostru de a munci e destul de greu. Trebuie să schimbăm mentalitatea”.
Fiecare carte pe care Dragoş Ovidiu Argeşanu a scris-o este o consecinţă firească a studiilor sale în ceea ce priveşte contactul cu oamenii, problemele lor, boala, magia şi viaţa. Fiecare carte reprezintă întrebările şi răspunsurile sale în acea perioadă. Ce-i place la ceea ce face, la relaţia pe care o dezvoltă cu oamenii care vin la cursurile sale, dar şi la cabinet este tocmai că fiecare om este unic. „De la fiecare om am ceva de învăţat. Încerc să învăţ oamenii, dar ştiu că fiecare om din faţa mea îmi este profesor şi mie. Şi eu am ceva de învăţat prin el, ceva de înţeles despre mine prin el. Când vine cineva la mine e clar că şi eu am o lecţie de luat prin acel om. Marea majoritate a întrebărilor au fost puse o dată, dar, inevitabil, la un moment dat vine cineva cu o întrebare care îţi întoarce neuronii pe dos. Pentru acea întrebare mă bucur, chiar dacă devine din ce în ce mai rar, e adevărat.
Pe măsură ce evoluezi şansele acestea scad. Pentru mine relaţia cu oamenii a fost motorul tuturor preţurilor pe care le achit. Fiecare an mi-a adus o carte. Am stat şi m-am gândit, exact ca atunci când m-am apucat să scriu, că fiecare an mi-a permis să acumulez atâtea cunoştinţe şi mi-a permis să scriu ceva care să fie util nu numai mie, ci şi celorlalţi. De asta, chiar dacă în perspectivă vreau să-mi schimb puţin viaţa, pentru că mai trebuie să crească şi alţii, vreau să păstrez cât de cât contactul cu oamenii. Sunt multe cursuri, vreau să am mai puţine. Dar le voi ţine tocmai pentru că mai apar aceste întrebări, care îmi permit să cresc şi eu. Contactul cu oamenii simpli, care nu au nici o treabă cu spiritualitatea, de multe ori se gândesc şi-ţi pun nişte întrebări care îţi dezvoltă efectiv subiecte minunate. E păcat să pierzi aşa ceva. Cursurile de dezvoltare personală sunt pe o pantă crescătoare”.
Cea mai simplă formă de protecţie şi pe care o consideră foarte bună şi cea mai rapid de învăţat este platoşa Sfântului Patrick, spune Dragoş Ovidiu Argeşanu. „Este o rugăciune către Mântuitorul care spune foarte frumos «Hristoase, fii cu mine! Hristoase, fii înaintea mea, Hristoase, fii în spatele meu, Hristoase, fii la stânga mea, Hristoase, fii la dreapta mea, Hristoase,fii deasupra mea, Hristoase, fii dedesubtul meu, Hristoase, fii de jur împrejurul meu! Hristoase, fii înlăuntrul meu şi în afara mea!» Te protejează. Simplu şi banal. Eu reproşez bisericii că în loc să ne înveţe calea ne ţine ca pe o turmă. Biserica trebuie să fie o şcoală. «Eu sunt calea, adevărul şi viaţa». El nu se referă la faptul că trebuie să mă împărtăşesc, acela este finalul. Relaţia mea personală cu Dumnezeu şi Hristos este ca eu în fiecare zi să pot să-i înlesnesc să fie ghidul meu spiritual. «Doamne, ce fac acum? Asta sau asta?» Prin asta evoluez. Asta trebuie să fie şcoala spirituală. În momentul în care merg la biserică, ştiu când să mănânc, când să postesc, când să fac sex, când să dau un interviu. De ce? Pentru că îmi spune el. Că trebuie. Atunci când nu am relaţionare cu Dumnezeu ce fac? Merg în fiecare zi la duhovnic să-l întreb ce să fac şi ce să nu fac?”
Pe unde trebuie să treacă cineva ca să devină un OM BUN? Care sunt cele mai importante lucruri pe care le-a învăţat de la viaţă până acum? Simplu. “Eu cred că omul alege să fie rău sau bun. Prin ceea ce face el. Cele mai importante lucruri în viaţa sunt Dumnezeu, sufletul tău şi copiii tăi. Dumnezeu pentru că ţi-a dat viaţă, sufletul pentru că este darul lui Dumnezeu şi copiii pentru că sunt nişte spirite care au nevoie de ajutorul tău. Au nevoie ca să-i creşti să fie oameni. Cel mai important lucru din punctul meu de vedere este sufletul. El înseamnă viaţă. Dumnezeu e cel care dă viaţă şi copiii sunt cei care perpetuează viaţa. Cred că nimic nu este mai de nepreţuit decât ea. Viaţa mi-a permis să învăţ, viaţa mi-a permis să iubesc, să urăsc, mi-a permis să sufăr, să alin, să mângâi, să bat, mi-a permis să mă joc. Să simt plăcerea, viaţa mi-a permis să simt durerea.
Viaţa m-a făcut să fiu ceea ce sunt. Noi nu suntem conştienţi de însemnătatea vieţii. De asta eu pe depresivi îi dau afară. Îi consider proşti. În momentul în care nu apreciezi viaţa, înseamnă că nu ai avut nici măcar curiozitatea să înţelegi ce este ea cu adevărat. Dacă există un păcat pe care îl consider eu maxim este acela de a nu preţui viaţa. Când nu ceri ajutor e o dovadă de orgoliu, de aceea este o dovadă de smerenie să ceri ajutor. În orice lucru, în orice manifestare în lumea asta poţi să-l vezi pe Dumnezeu. El este undeva în spate, el este Creatorul. Există o frumuseţe în orice fiară, în leu, în diavolul tasmanian, în cobră. Există o frumuseţe şi într-o râmă şi într-un vierme. Alt păcat mare este să iei viaţa. Am certat un copil care a călcat pe o broască. Reacţia a fost destul de dură şi era mult prea mic ca să înţeleagă ce înseamnă să omoare. Am ţipat la el spunându-i că el nu poate să dea viaţă, de ce a omorât broasca. A început să plângă, l-a speriat tonul, dar am făcut-o involuntar. Noi putem doar să luăm viaţa, dar nu să dăm”, a conchis Dragoş Ovidiu Argeşanu.