A renunțat la un venit stabil pentru o viață trăită cu sens
„În lumea de azi, se pune din ce în ce mai mult accent pe acumularea de obiecte, lucru care aduce o serie de efecte neplăcute: se consumă din ce în ce mai multe resurse naturale pentru a satisface această nevoie artificială, locuinţele noastre devin din ce în ce mai neîncăpătoare din cauza lor, pentru că ocupă spaţiul degeaba. Multe dintre aceste obiecte ajung la groapa de gunoi, chiar dacă sunt încă în stare de funcţionare, şi oamenii au din ce în ce mai puţini bani pentru lucrurile de care au cu adevărat nevoie.”
Mosora a înfiinţat portalul LucruriGratis.ro acum șase ani, după ce și-a dat seama că omul modern are acces la o resursă foarte importantă, căreia nu reuşeşte să îi vadă şi să îi exploateze eficient potenţialul: lucrurile pe care nu le foloseşte. A gândit platforma virtuală cu scopul de a-i ajuta pe cei care au lucruri care îi încurcă prin casă să le dăruiască acelora care au nevoie de ele şi, în acelaşi timp, să le permită să primească în dar de la alţii obiecte care le-ar fi de folos.
Iniţiative similare existau atât sub formă de site-uri, cât şi de grupuri pe Facebook sau forumuri, dar proiectul LucruriGratis.ro a prins și a devenit una dintre cele mai mari platforme de donaţii de obiecte din ţară, cu o comunitate de peste 15.000 de membri. Aceștia au dăruit până acum peste 40.000 de obiecte. În 2012, Mosora a lansat un alt concept: "Bazarul cu lucruri gratis", o formulă de întâlnire periodică în cadrul comunităţilor locale, prin care oamenii oferă şi primesc gratuit obiecte, leagă prietenii, schimbă idei şi învaţă lucruri noi. Până în acest moment, s-au organizat aproape 80 de ediţii de "Bazar", în șase oraşe din ţară.
„Ne-ar ajuta să identificăm lucrurile care ne fac cu adevărat fericiţi. Bombardaţi de marketing şi de presiunea socială, suntem cu toţii tentaţi să ne dorim lucruri de care nu avem, de fapt, nevoie şi să urmărim visuri care nu ne aparţin. Trebuie să înțelegem că orice acţiune de-a noastră are un cost în resurse, cea mai importantă dintre ele fiind timpul. Cum resursele noastre sunt limitate, e important să învăţăm să le gestionăm inteligent: nu putem să ne ocupăm de lucrurile care sunt cu adevărat importante pentru noi, atât timp cât ne consumăm iraţional resursele (risipă)”, afirmă Cristi Mosora.
Au trecut aproape doi ani de când a renunţat la viaţa de orăşean şi s-a mutat la Rotbav, un sat din comuna Feldioara, la 24 km de Braşov. I-au făcut cu ochiul ideea de a locui într-o casă cu grădină, costurile mai mici de întreţinere, surplusul de independenţă, spaţiul mai mare, stilul de viaţă activ pe care îl presupune viaţa la ţară, apropierea de natură şi liniştea. „A fost o mişcare prin care am împuşcat mai mulţi iepuri deodată. Lucruri pe care înainte le făceam ocazional, din pasiune, au devenit normale în rutina noastră de zi cu zi.”
Nu se consideră un downshifter și încearcă să se ferească să fie asociat cu cei care urmează trenduri doar pentru că sunt la modă. E mai degrabă un tip pragmatic, care a găsit modalitatea prin care poate să trăiască aşa cum își dorește, făcând lucrurile care îi aduc plăcere şi pe care le consideră importante, cu cât mai puţine compromisuri. „Am căutat modalităţi prin care, cu puţinul pe care îl am, să obţin cât mai mult, atât pentru mine, cât şi pentru alţii. Iar lucrul acesta se poate face dacă reduci cât mai mult risipa şi îţi investeşti resursele într-un mod inteligent.”
Concret, locuitul la ţară te poate ajuta să eficientizezi foarte mult aspectele care ţin de traiul de zi cu zi. Mâncarea este mai ieftină dacă o creşti singur în grădină sau dacă o cumperi de la vecini. Pentru că depinde doar de alegerile tale, costul utilităţilor poate fi şi el mai mic, fie prin reducerea consumului, fie prin folosirea de tehnologii mai eficiente energetic. La ţară, majoritatea deşeurilor sunt resurse: resturile organice hrănesc alte animale ori pământul din grădină, apa de ploaie poate să ia calea grădinii, în loc să ajungă în sistemul de canalizare, obiectele şi materialele de construcţii care nu mai au utilitate îşi găsesc repede alte întrebuinţări.
În cazul său, viaţa la ţară i-a oferit posibilitatea de a obţine condiţii de confort asemănătoare cu cele de la oraş, cu un cost mult mai mic. „Consumăm mult mai puţin, avem un impact mult mai mic asupra mediului. Însă diferenţa de resurse, «profitul» nu sunt folosite pentru a duce o viaţă mai "simplă", dimpotrivă. Pentru mine, o viaţă bună este o viaţă trăită cu sens. Să ai scopuri valoroase, să munceşti pentru ele şi să iubeşti ceea ce faci. Economia de resurse a fost cea care mi-a permis să mă ocup de proiectele la care ţin. Proiecte prin care îi ajut şi pe alţii să obţină mai mult din resursele pe care le au, în ideea că astfel îşi vor putea permite să îi ajute şi pe alţii.”
Există ideea preconcepută că, pentru a reduce risipa, e obligatoriu să strângi cureaua, dar Cristi spune că nu este întotdeauna adevărat: ne aflăm în plin progres ştiinţific, există o infinitate de soluţii de economisire, care nu numai că nu ne scad nivelul de confort, dar ni-l şi cresc. „Mutarea la ţară nu este obligatorie pentru a consuma mai puţin, eu am făcut-o pentru că îmi oferă multe alte beneficii.”
Câteva exemple pentru cei care locuiesc într-un apartament la oraş:
– termoizolaţia (care se amortizează în timp, prin reducerea facturii pentru încălzire);
– iluminatul cu LED-uri (îşi recuperează costul în câteva luni);
– înlocuirea televizoarelor şi a monitoarelor vechi cu unele moderne cu tehnologie LED (şi ele îşi recuperează costul rapid);
– folosirea de echipamente electrocasnice cu consum redus de energie etc.
Există variante pentru a reduce consumul de resurse şi pentru alte aspecte ale vieţii: este mai distractiv, mai educativ, mai sănătos şi mult mai ieftin să faci întâlniri de gătit cu prietenii, în loc să ieşiţi să luaţi masa în oraş. Poţi să foloseşti transportul în comun, în locul maşinii personale, asta dacă nu îţi este convenabil să mergi pe jos sau cu bicicleta. Poţi să insişti pe prevenirea bolilor (viaţă activă, nutriţie echilibrată, evitarea exceselor), în loc să îţi cheltui banii pe tratamente medicale. Dacă nu îţi permiţi să practici sporturi care necesită echipamente scumpe, poţi oricând să alergi. Lista poate continua cu numeroase exemple, important este să fim conştienţi că lucrurile sunt doar nişte instrumente care ori ne ajută să trăim mai bine, ori ne irosesc resursele.
O altă idee preconcepută este că, pentru a-ţi îmbunătăţi calitatea vieţii, este nevoie să acumulezi din ce în ce mai mult. Atât experienţa, cât şi studiile de specialitate au arătat de nenumărate ori că acumularea excesivă nu face decât să ne îndepărteze de lucrurile de care avem cu adevărat nevoie. În comunitatea LucruriGratis, sunt mii de oameni care au redescoperit că lucrurile sunt doar instrumente care, dacă nu îţi sunt de folos, îţi aglomerează inutil viaţa. Dăruindu-le pe cele pe care nu le mai foloseşti altora care au nevoie de ele, nu numai că te eliberezi de aceste deşeuri, dar le şi transformi într-o resursă utilă, investind în propria reţea socială de oameni pe care te poţi baza când ai nevoie de ajutor.
Există români care au spus nu consumerismului?
Faptul că lucrează într-un proiect care a ajutat până acum zeci de mii de oameni să descopere ieşiri din capcanele consumerismului, că interacţionează cu o grămadă de oameni care îi împărtăşesc multe dintre valori, interesul pentru permacultură şi pentru metode de a trăi mai bine cu resurse mai puţine l-au pus pe Mosora în contact cu foarte mulţi români care au ales această cale. Poate că sunt animaţi de motivaţii diferite, poate folosesc căi diferite, probabil că unora le iese mai bine ca altora, dar cei mai mulți sunt mulţumiţi de noul lor mod de viaţă şi spun că nu ar putea să revină la viaţa pe care o aveau înainte. „Fiind păreri subiective, doar ei vor şti în ce măsură acest stil de viaţă le-a adus beneficiile pe care le-au dorit, odată cu trecerea timpului. Pe mine mă mulţumeşte exemplul lor, îmi întăreşte convingerea că se poate trăi bine şi cu mai puţin, iar experienţa personală îmi permite pentru moment să-i ajut în continuare pe oameni să descopere şi ei acest lucru.”