Aici Radio France Internationale!
Postul de radio RFI România sărbătoreşte un sfert de secol. A fost martorul construirii democraţiei româneşti, iar de curând, al revoltei care s-a născut după accidentul de la Colectiv și al schimbărilor politice care au avut loc după. În 25 de ani, RFI România și-a clădit un bun renume, bazat pe echilibru și imparțialitate, pe respectul față de ceea ce este cu adevărat important. Acestea sunt lucrurile care contează pentru ascultătorii săi.De 25 de ani, RFI România, filiala Radio France Internationale, difuzează programe în limbile română şi franceză, consacrate actualităţii, culturii şi francofoniei. „Suntem un radio în limba română. Desigur, promovarea actualității și a culturii franceze, a francofoniei, în general, sunt aspecte foarte importante pentru radio RFI. Dar agenda o face realitatea, așa cum se întâmplă în orice redacție”, afirmă Ovidiu Nahoi, redactor-șef la postul RFI. Mai departe, spune redactorul-șef Ovidiu Nahoi, atunci când se pune problema selectării și ordonării informațiilor, intervin criterii profesionale, mergând de la impactul evenimentului și până la aspectele etice. Poate că din acest punct de vedere lucrurile stau puțin în mod diferit la RFI decât în alte părți, în sensul că realizatorii emisiunilor privesc mai puțin către știrea care „vinde” numai fiindcă este ieșită din comun, tabloidă sau pentru că are în centru un personaj „pitoresc”. „Plătim acest preț, și bine facem”, comentează redactorul-șef RFI.
Conform studiului CSOP, realizat de TNS România, una dintre agenţiile de cercetare de piaţă locale, în perioada noiembrie–decembrie 2015, în cele patru oraşe – Bucureşti, Iaşi, Craiova şi Cluj – unde se difuzează programele RFI România, un locuitor din doi cunoaşte în prezent postul de radio. „Ne-am fidelizat publicul și am atras noi categorii, astfel că am ajuns la o audienţă zilnică de 5,7%, cu un punct peste nivelul de acum doi ani”, afirmă Ovidiu Nahoi.
„La Bucureşti ne-am întărit poziţia pe segmentul liderilor de opinie, cu o audienţă săptămânală de 80%, adică un plus de 18,5 puncte faţă de 2013 şi cu o notorietate care atinge 100%. Astfel că suntem postul de radio cel mai ascultat de acest grup-ţintă”, menționează Ovidiu Nahoi.
Calitatea conţinutului editorial spune Ovidiu Nahoi, în condiţiile în care ascultătorii presează pentru senzaţional și fapt divers, se datorează unor echipe editoriale experimentate și atașate calității produsului. Iar selecţia eventualilor noi membri ai echipei RFI se face după aceleaşi criterii. „Nu am simţit până acum nevoia de a potoli eventuale alunecări spre tabloid ale unor colegi. Nu a fost cazul şi nici nu cred că va fi de aici înainte, dată fiind calitatea echipei. Apoi nu există o presiune, de sus, dinspre etajul administrativ, pentru audiență cu orice preț, prin orice mijloace. Dimpotrivă, ceea ce se cere este menținerea unor standarde înalte de calitate. Și faptul că abordarea subiectelor este corectă o demonstrează audiențele despre care am vorbit mai devreme. Cât despre ascultători, ei știu ce vor de la noi, în orice caz, nu fapt divers”, spune redactorul-șef Ovidiu Nahoi.
În opinia lui Ovidiu Nahoi, granițele libertății de expresie se închid acolo unde se termină interesul public și buna-credință. „Pot folosi chiar expresii mai tari și un ton mai agresiv la adresa unui lider sau înalt responsabil, dacă aceasta servește interesului public și are la bază o documentare făcută profesionist și cu bună-credință. Ceea ce presupune să asculți și «partea cealaltă». Dacă demersul este motivat de interese personale sau doar de captarea audienței cu orice preț, atunci ne aflăm deja de partea greșită.” Ovidiu Nahoi spune că un jurnalist poate să critice guvernul, de exemplu, pentru deciziile pe care le ia, și o poate face pe un ton vehement, dar nu se face să-l fotografiezi pe prim-ministru pe ascuns, în vestiarul sălii de gimnastică!
Ce aduce nou politicii editoriale a RFI, redactorul-şef, Ovidiu Nahoi? „Vreau să stimulez diversitatea și gândirea liberă, fiecare membru al echipei este o personalitate în felul său și vreau să se manifeste pe deplin. Dacă ei vor avea succes, atunci va fi un pic și succesul meu. Desigur, cred că o anumită experiență profesională cu care eu vin, legată de temele europene și internaționale, își va pune amprenta. Revista presei internaționale, pe care o realizez în fiecare dimineață, cred că stă mărturie”, declară Ovidiu Nahoi.
Subiectele cerute de RFI Internationale despre actualitatea românească acoperă în general evenimentele importante care se petrec în România, cu rezonanță europeană. Poziționările României în diferite chestiuni de interes european, evenimente culturale și desigur investițiile franceze din țara noastră. Participarea României la Campionatul European de Fotbal din Franța va fi, de asemenea, un subiect important, mai ales că echipa țării noastre va avea onoarea de a deschide această sărbătoare a fotbalului, alături de cea din țara-gazdă.
România este o prezență constantă în peisajul presei franceze. De la românii plecați la cerșit la spectacolul politic dublat de cel al arestărilor DNA, imaginea românilor mediatizată de presa franceză este una șifonată. Ovidiu Nahoi spune că, mai întâi de toate, realitățile joacă în avantajul nostru, în sensul că sunt peste nivelul percepțiilor și consideră că este bine să arătăm lumii România așa cum e ea, fără fard inutil. „Știu, suntem departe de a fi o țară perfectă, dar arătați-mi țara perfectă! În privința Franței, din ceea ce am văzut în presă, dar și din discuții directe pot spune că lucrurile s-au îmbunătățit, mai ales pe segmentul presei naționale și al publicului mai bine informat. În marile publicații, clișeele despre România apar acum rar spre deloc”, afirmă Nahoi. O explicație ar fi aceea că mulți jurnaliști ai publicațiilor franceze au venit în România, unii de mai multe ori, existând deja un nivel bun de cunoaștere a țării noastre. La aceasta au ajutat și investițiile franceze de pe plan local, românii înalt calificați care lucrează în Franța și schimburile culturale intense. „Clișeele despre români mai apar uneori în presa regională, dar mai ales locală. Fie din inerție, fie pentru că jurnaliștii de aici sunt mai aproape de anumite aspecte de mică infracționalitate din micile comunități”, afirmă Ovidiu Nahoi. Acesta crede că eliminarea prejudecăților unor ziariști francezi s-ar putea face printr-un program adresat presei regionale și locale din Franța, pentru ca jurnaliștii să poată veni să cunoască România așa cum e ea, cu bune și rele. Pentru aceste publicații e însă mai dificil să-și trimită oamenii în călătorii de documentare la noi, de aceea un astfel de program crede că ar ajuta mult. La fel ca și promovarea culturii și valorilor românești dincolo de Paris sau alte mari orașe.
Imaginea șifonată a României în lume se datorează în mare parte și crizei de lideri care s-a instalat în societatea românească. Ce soluții vede redactorul-șef al RFI pentru ieșirea din această criză?
„În primul rând că o asemenea criză este simțită și la nivel european, ba și dincolo de Atlantic – vedeți ce se întâmplă în campania prezidențială din SUA. Există o anumită tabloidizare, nu numai a presei, ci și a deciziei politice. Liderii iau decizii cu ochii la sondajele de opinie pe care le primesc zilnic și mai puțin sau deloc privind spre viitor. La acestea se adaugă tare specifice României: corupția, criza sistemului de educație, un anumit relativism moral accentuat în anii grei ai tranziției. Dacă ne referim la politică, schimbarea modului de selecție din cadrul partidelor politice și profesionalizarea actului de decizie pot să schimbe lucrurile în bine”, declară Ovidiu Nahoi.
Proiecte speciale RFI dezvoltate în 2016
Începând cu luna aprilie, RFI este prezent în Sibiu și Timișoara. Sunt două orașe cu un public dornic de informații și dezbateri de calitate, centre economice, universitare și culturale de primă mărime. „Sunt convins că RFI își va găsi un loc important în cadrul celor două comunități. Vom fi în continuare parteneri media în multe proiecte interesante, din sfera culturală, socială, dar nu numai.”
Ovidiu Nahoi spune că menținerea calității este esențială. RFI România este locul unde se discută despre marile teme ale construcției europene, despre provocările legate de terorism, migrație, criza economică, Brexit, despre buna guvernare în plan intern, despre rolul României în Europa și în lume, și lista rămâne deschisă. „Publicul vine către noi tocmai fiindcă are nevoie de asemenea informații și dezbateri. Nu avem voie să-l dezamăgim. Și nu e simplu, fiindcă avem un public avizat. Vrem să creștem audiența radioului, evident, dar suntem foarte atenți și la creșterea audienței în online.”
Ovidiu Nahoi este redactorul-şef al RFI, după ce Luca Niculescu a fost numit ambasador în Franţa. A mai colaborat cu radioul și în altă perioadă a carierei sale. Ca jurnalist cu „state” vechi, știe că a vorbi despre presa din România ca despre o a patra putere în stat „e doar o metaforă”. O spune pentru a nu genera iluzii. Credibilitatea presei, spune Ovidiu Nahoi, înseamnă credibilitatea oamenilor ei. „Cred că ar fi nevoie de câteva investiții în presa de calitate, nu neapărat tv ( dar de ce nu?). Mă gândesc la unu–două ziare de referință, unul, poate două săptămânale de calitate, gen Newsweek sau Der Spiegel, ceva presă online care să nu alerge cu limba scoasă după click-uri. Oameni de calitate încă mai există pe piață, dar, din păcate, nu văd cine ar investi. Deși potențial există.”
RFI România este prima și cea mai mare filială înființată de Radio France Internationale în afara Franței. Totul a început în 1990 când RFI a dorit să înființeze un post de radio bilingv în parteneriat cu Institutul Politehnic București. În decembrie 1992, Consiliul Național al Audiovizualului a atribuit Universității Politehnica București o licență de emisie pe frecvența de 93,5 Mhz pentru Radio Școala Delta. Acordul prevedea preluarea emisiunilor produse de RFI Monde și de Redacția Română din Paris, dar și formarea unor specialiști în emisiuni de radio. Între 1992 și 1998, RFI a încheiat un parteneriat și cu Facultatea de Jurnalism a Universității București, oferind studenților posibilitatea de a efectua stagii la Radio Delta. În 1998, Radio Delta devine Radio Delta RFI, iar în 2006 devine RFI România. Prin această modificare, radioul a dorit să marcheze integrarea deplină în cadrul grupului Radio France Internationale, unul dintre cele mai importante radiouri mondiale. Cu prilejul sărbătoririi a 25 de ani de activitate în România, preşedintele Klaus Iohannis a conferit Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Cavaler, categoria F – „Promovarea culturii” în semn de apreciere pentru profesionalismul, obiectivitatea şi dăruirea puse în realizarea actului jurnalistic.
Acest articol a apărut în numărul 226 al Revistei CARIERE.