Antreprenoriatul modern se transformă grație erei digitalizării
Ruxandra Boroș consideră că, din perspectiva digitalizării masive peste tot în lume, antreprenoriatul modern se transformă grație posibilităților oferite de era digitalizării. Identific trei niveluri principale de schimbare. Mai întâi, avem de-a face cu o „democratizare” a antreprenoriatului, ce permite lansarea de afaceri pe cont propriu – ca întreprindere sau activitate economică – a unor actori economici care înainte nu ar fi avut posibilitatea să acționeze astfel, neavând resursele la nivel tehnic, logistic, de cunoștințe în managementul afacerilor și informații necesare pentru a se lansa ca antreprenori (mai ales în zone de import-export, producție și distribuție).
Tot mai mulți actori economici își desfășoară activitatea „de acasă”, acolo unde înainte trebuiau să fie într-un birou. În plus, această facilitate le permite multora să aleagă să fie antreprenor în loc de a fi angajat, iar femeile, în special, preferă această opțiune care le permite să împace mai ușor activitatea profesională cu cea personală, de familie.
În al treilea rând, digitalizarea deschide drum unor activități legate de dezvoltarea de software și hardware, care pot constitui conținut antreprenorial și care nu existau înaintea erei digitale. Pe lângă cunoscuta Silicon Valley din California, există în multe țări din Europa (sau alte continente) regiuni unde se activează antreprenori digitali. Știm însă că, din păcate, aceste activități sunt în special conduse de bărbați. Acest fenomen este mai accentuat în vestul Europei, mai puțin în est.
Digitalizarea încurajează antreprenoriatul prin accesul facil și gratuit la informație, prin marketing online (mai ales prin rețelele de social media), prin identificarea furnizorilor, distribuitorilor sau a clienților-țintă prin internet, posibilitatea de vânzare-cumpărare, prin metodele de cumpărare sigure online, servicii post-vânzare digitale, networking cu alți antreprenori, schimbul de informații, formarea unor rețele profesionale de nișă. Din punct de vedere financiar, accesul la servicii bancare la distanță grație sistemelor de telefonie mobilă, crowd-funding-ul, cryptomonedele încurajează investitorii din toate zonele geografice.
Din perspectiva culturii organizaționale în valorificarea tehnologiei, atâta timp cât antreprenorul acționează singur contează mai puțin, dar imediat ce este vorba de o creștere a numărului de lucrători într-o firmă, cultura organizațională devine centrală. Aici merită să vorbim de valori comune care le depășesc pe cele financiare. De așa-numitul „triple-bottom line”, termen lansat de un jurnalist în anii ’80, care nu ia în considerare numai rezultatul economic, numit „bottom-line”, ci și pe cel de mediu și pe cel social. Legat de partea societală, nu se vorbește din ce în ce mai mult de necesitatea unui antreprenoriat social? În anumite țări – în Franța, de exemplu – antreprenoriatul social se bucură de anumite facilitați și privilegii din partea statului, tocmai pentru a încuraja acest tip de inițiative. Venitul de bază sau venitul universal constituie un subiect important aflat încă la început de drum și care deschide o viziune economică nouă, care vizează o societate mai egalitară și mai incluzivă.
Acest material a fost preluat din numărul 248 a Revistei CARIERE, ediția iunie 2018.