Calificările femeilor, minimalizate în sistemul politic controlat de bărbaţi
Din analizele rezultate în urma datelor furnizate de ultimele alegeri, locale, parlamentare și europene puse la dispoziție de site-ul Ministerului Muncii, gradul de reprezentare al femeilor în pozițiile de decizie politică, de exemplu este mai scăzut decât al bărbaților. În Camera Deputaţilor, reprezentarea bărbaţilor este de 87,14% iar reprezentarea femeilor este de 12,86%, în scădere față de legislatura trecută, iar la nivelul Senatului, reprezentarea bărbaţilor este de 92,0% iar cea a femeilor a scăzut de la 12,80% (în legislatura trecută) la 8,0%.
Citește și „Prototipul femeii” de succes. Tu l-ai „bifat”?
„Prezenţa femeilor în politică şi în structurile de decizie ale partidelor implică transpunerea în spaţiul public a nevoilor şi experienţelor specifice femeilor. Alegerile presupun reprezentarea şi nu calificările educaţionale. Femeile sunt calificate în egală măsură cu bărbaţii, dar calificările acestora sunt minimalizate în sistemul politic controlat de bărbaţi. În realitate partidele politice controlează nominalizările şi nu electoratul decide cine este ales; de aceea introducerea cotele nu reprezintă o încălcare a drepturilor votanţilor. Cotele pot contribui la procesul democratizării făcând procesul de nominalizare mai transparent şi mai puţin formalizat.” ‒ comentează Ioana Cazacu.
Ioana Cazacu
În prezent, DESFB nu deține date cu privire la numărul femeilor – asociat, administrator de firmă sau acționar din diverse sectoare ale mediului de afaceri dar, în cadrul ariei „Participarea echilibrată la decizie” din Strategia Națională pentru Egalitatea de Șanse între femei și bărbați pentru perioada 2014-2017, măsura „Realizarea de studii privind participarea echilibrată a femeilor și bărbaților în procesul de decizie economic, politic, social și cultural”, autoritățile și-au propus ca anul acesta să realizeze o analiză privind participarea femeilor și a bărbaților în cadrul companiilor listate la Bursa de Valori București, pe care o vor face publică.
Segregare pe piața muncii între bărbați și femei
În România anului 2014, diferența salarială dintre bărbați și femei a fost de 9,7%, față de media europeană de 16,4%. Parlamentul European atrage atenţia că femeile muncesc 70 de minute pentru a câştiga salariul bărbaţilor pentru 60 de minute sau că la fiecare 100 de euro câştigaţi de bărbaţi, femeile câştigă doar 86.
„Inegalitatea de salarizare dintre femei şi bărbaţi are la bază diverse motive, printre care şi faptul că munca femeilor este încă privită ca fiind mai puţin valoroasă decât munca pe care o prestează bărbaţii. Stereotipurile de gen le limitează atât femeilor, cât şi bărbaţilor posibilitatea de a-şi alege studiile şi profesia, ceea ce duce la crearea unei pieţe a muncii segregate pe baza genului, unde ocupaţiile dominate de femei sunt subevaluate faţă de ocupaţiile dominate de bărbaţi..” apreciază Ioana Cazacu, secretar de stat la Departamentul pentru Egalitate de Şanse între Femei şi Bărbaţi. În afara discriminării directe în cadrul aceluiaşi loc de muncă, existenţa diferenţei de remunerare între femei şi bărbaţi se explică şi prin cariere mai scurte şi întrerupte, în ocupaţii şi sectoare situate pe o scară valorică mai joasă. În plus, femeile care au copii lucrează pe baza unui orar de lucru mai scurt şi mai flexibil pentru a se ocupa şi de îngrijirea acestora.
Citește și Domeniul în care femeile sunt mai buni manageri decât bărbaţii
Indicatorul stabilit la nivelul Uniunii Europene se calculează anual de sistemul statistic european. Plata egală nu se referă exclusiv la venituri salariale brute. Indicatorul include şi bonusurile, orele suplimentare, primele de vacanţă, plata pentru concediul medical şi stimulentele. Diferenţa de remunerare măsoară diferenţa relativă a remunerărilor orare brute medii ale femeilor şi ale bărbaţilor pe ansamblul economiei.
În sistemul public, teoretic aceste diferenţe nu ar trebui să apară, angajaţii din sistemul de stat fiind supuși unei legislaţii specifice, cu grile de salarizare fixe, în funcţie de postul pe care îl ocupă. Pot exista cazuri în care discriminarea să apară la accesul la formare şi promovare profesională, care pot conduce la un salariu mai mare. În companiile private lucrurile diferă pentru că fiecare angajator îşi stabileşte propria grilă de salarizare şi mai ales propria politică de resurse umane. La nivel de ramuri economice, spune Ioana Cazacu, există „domenii feminizate”, acele domenii în care lucrează în procent mare femei: servicii, îngrijire, sănătate, educaţie.
DESFB și-a propus dezbaterea publică a problematicii privind diferența salarială dintre femei și bărbați, prin organizarea unor reuniuni cu participarea partenerilor sociali și a reprezentanților din autoritățile publice cu atribuții în acest domeniu, în vederea identificării unor măsuri concrete pentru reducerea decalajelor salariale.
Riscul de sărăcie
Criza economică şi socială prin care trece Europa a afectat toate grupurile vulnerabile şi în mod special, femeile. Este cunoscut faptul că majoritatea măsurilor de austeritate asumate la nivelul statelor membre, având predominant un caracter financiar-fiscal, au influenţat semnificativ situaţia economică şi socială în special a grupurilor vulnerabile din toată Europa, afectând deopotrivă bărbaţi dar mai ales femei.
Conform INS (Dimensiuni ale incluziunii sociale în România 2012) din punctul de vedere al ratei sărăciei, România (cu 22,2%) se plasa în anul 2011 în grupul statelor relativ sărace, cu valori peste media UE (de 16,9%), alături de Bulgaria (22,3%), Spania (21,8%), Grecia (21,4%), Lituania (20,0), Italia (19,6%). Distribuţia pe sexe a sărăciei în multe state europene a avut un caracter asemănător cu cel din România, în sensul că rata de sărăcie a femeilor a fost mai mare decât cea a bărbaţilor. De exemplu, pe ansamblul UE, rata sărăciei la femei a fost în anul 2011 cu 1,5 puncte procentuale superioară celei a bărbaţilor (17,6% faţă de 16,1%).
Citește și Doar 19% dintre executivii din întreaga lume sunt femei
Un factor important în apariţia şi reproducerea sărăciei îl constituie existenţa şi numărul copiilor aflaţi în întreţinerea unei familii. Între anii 2009-2012, sărăcia este mai frecventă în rândul persoanelor care trăiesc în gospodării cu copii dependenţi (persoane în vârstă de sub 18 ani, aflați în întreținere) decât în cazul celor care trăiesc în gospodării fără copii: Raportul este de 29,2% respectiv 14,3%. În anul 2012, ponderea femeilor în vârstă de 65 de ani şi peste, aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială (39,8%) este cu 9,5 puncte procentuale mai mare decât cea a bărbaţilor (30,3%). Împrumuturile sunt mai des utilizate de către gospodăriile din mediul urban (15,9%) faţă de cele din mediul rural (7,2%), mai des utilizate de către gospodăriile conduse de bărbaţi (13,7%) faţă de cele conduse de femei (8,0%).
Acest material a fost publicat în ediția cu numărul 215 a revistei CARIERE. Revista CARIERE poate fi găsită la punctele de presă Inmedio, Relay și One Minute.
Pentru informații privind abonamentele ne puteți contacta la secțiunea Abonamente.