Ce tipuri de trainiguri aleg companiile din România pentru instruirea angajaților și cât plătesc pentru ele

Companiile din România sunt tot mai conștiente de nevoia de a investi în instruirea angajaților pentru a obține astfel cei mai buni specialiști, cu un grad ridicat de profesionalism.

Aceasta tendință este confirmată și de un raport recent al Eurostat care arată că în rândul adulților din UE cu vârste cuprinse între 25 și 64 de ani, 45,2% au luat parte la educație sau formare formală sau nonformală în 2016.

Aceasta a însemnat o creștere de 4,9 puncte procentuale în comparație cu sondajul anterior, care a fost realizat în 2011, când 40,3% din populația în vârstă de muncă a participat la astfel de programe.

Cu toate acestea, în 2016, România se afla pe ultimul loc în UE, cu o rată de participare de doar 7%. Potrivit studiului Eurostat, majoritatea celor care au luat parte la programe de formare profesională au accesat trainguri sau conferințe puse la dispoziție de către companii, și nu în afara acestora.

Topul traingurilor accesate de companiile românești

Potrivit Amaliei Sterescu – consultant în leadership, personal branding și public speaking – în ultimii ani, cele mai cerute programe de training au fost cele de leadership, în special pentru persoanele aflate în roluri de conducere. Pe locul al doilea în topul traingurilor cerute de companii se află cele de public speaking, deoarece companiile au înțeles că business presentation a trecut la nivelul următor și este foarte important ca angajații să devină vânzători mai buni și să fie cât mai orientați către networking.

Pe al treilea loc în topul programelor de instruire accesate de companii se află managementul brandului personal, mai ales pentru angajații incluși în ceea ce companiile numesc talent pool – acea categorie de specialiști ce pot accede la nivelul următor în companie.

“Companiile doresc, prin acest tip de training, să ofere angajaților o mai mare vizibilitate în organizație, dar, mai ales, au înțeles că este foarte important ca aceștia să fie percepuți pozitiv și în afara acesteia pentru a deveni, astfel, ambsadori ai brandului”, a mai adăugat Amalia.

Employer branding și digital transformation sunt alte categorii de training de mare interes pentru companii. Acestea înțeleg că transformarea digitală nu este doar apanajul departamentelor de IT și marketing și că leaderii trebuie instruiți în ceea ce înseamnă aceasta pentru a face față atât competiției, cât și schimbărilor din piață.

Cât investesc companiile în programele de training ale angajaților

În ceea ce privește categoriile de angajați ce beneficiază de sesiuni de training puse la dispoziție de companii, potrivit datelor din piață deținute de Amalia Sterescu, 70% provin din top și middle management. Pe de altă parte, companiile care investesc cel mai mult în programe de acest fel sunt cele din industriile de BPO, share service center și banking.

“Este foarte greu de estimat un buget alocat, deoarece fiecare tip de training include module și abordări diferite. Însă, în medie, o companie alocă cca. 1.700 euro pentru o zi de training, cu trainer român”, estimează Amalia Sterescu.

Traingurile viitorului

Piața locală de training evoluează tot mai mult mai ales în contextul în care companiile trebuie să își asume rolul de educare a angajaților pentru a face față noilor provocări din piață. Astfel, potrivit Amaliei Sterescu, trainingurile ce vor căpăta tot mai mult teren în următorii ani sunt cele de social selling, corporate wellbeing și digital transformation.

Învățarea continuă are beneficii nemărginite pe toate planurile

Trainingurile reprezintă o componentă importantă a învățării continue, care reprezintă una dintre competențele obligatorii pentru piața muncii a viitorului.

Motivul? Lumea se schimbă atât de repede încât, exagerând puțin, ceea ce ieri părea inovația momentului, mâine este depășit. Aşa susţine Dan Berteanu, Managing Partner, Equatorial: „Produsele pot fi copiate foarte uşor. Astăzi, chiar şi protecţia oferită de o inovaţie este valabilă doar câţiva ani, din ce în ce mai puţini (este unul dintre motivele declinului marilor companii farmaceutice care nu au reuşit să se adapteze şi continuă să aplice blockbusterul ca principal model de business). Serviciile pot fi copiate şi mai uşor. Chiar şi procesele pot fi copiate. În afară de învățare continuă și experimentare, nu prea mai avem multe opțiuni sustenabile de diferențiere”!

Ideea este că fără învățare continuă nu poți avansa profesional și nu poți primi responsabilități de lider.

„Astăzi, învățarea continuă capătă importanță și o nuanțare mai puternică, deoarece viteza de dezvoltare a tehnologiilor, nevoia de a integra aceste tehnologii și noi metode de lucru în viața noastră curentă au crescut, schimbul de informații este mult mai rapid, deci nevoia de învățare continuă este evidentă și de necontestat”, explică Madi Rădulescu, Managing Partner al companiei MMM Consulting.

Ea ne sugerează și câteva practici simple, general valabile, pentru învățare continuă. Acestea sunt:

• Întreabă atunci când nu înțelegi ceva;
• Cere feedback sau un sfat de la cei mai experimentați ca tine;
• Observă ce fac cei mai experimentați ca tine și încearcă să preiei bune practici;
• Fii curios, citește, caută pe internet;
• Înțelege-ți punctele tari, la ce ești bun, ce știi să faci bine și vezi unde ai putea face un salt;
• Stabilește-ți obiective de învățare legate de viața ta personală, de stilul tău de viață, sport, cultură generală;
• Pune-ți în aplicare propriile lecții;
• Încearcă să faci lucrurile altfel.

„Poate fi atât de simplu. Astăzi, învățarea continuă este mai degrabă o mentalitate. O mentalitate de creștere, de a rămâne agil, de a te adapta unor situații care evoluează foarte rapid și pe care, poate, nu le înțelegi”, mai punctează Madi Rădulescu.

Citește și: Abilitățile de care avem nevoie pentru a răzbi pe piața muncii a viitorului