Femeile, la putere? Nu atât de mult pe cât ar trebui: Antreprenoriatul feminin poate fi asul din mânecă

Un studiu realizat de institutul McKinsey Global arată că dacă femeile vor avea un rol identic cu cel al bărbaţilor în piaţa muncii, atunci PIB-ul mondial va creşte cu 28 de trilioane de dolari, adică cu 26%, până în 2025.

De asemenea, la nivelul UE, aproape 7,3 milioane de persoane dețin funcții de conducere în întreprinderi cu zece sau mai mulți angajați, însă 65% dintre acestea sunt bărbați (4,7 milioane) și 35% sunt femei (2,6 milioane).

Nu doar că doamnele sunt mai puţine la conducerea companiilor, ci şi câştigă mai puţin decât domnii: mai exact, în medie, salariile femeilor-manager din Uniunea Europeană sunt cu 23,4% mai mici, potrivit datelor Eurostat.

Situaţia din România arată puţin mai bine. Doar puţin

Femeile aflate în poziţii de conducere în companiile din ţara noastră câştigă, în medie, cu 5% mai puţin decât managerii bărbaţi, astfel că în ţara noastră există cel mai mic decalaj de salarizare dintre statele membre UE. Pe de altă parte, cel mai ridicat procentaj de femei aflate în funcții de conducere se înregistra în Letonia, singurul stat membru al UE unde femeile-director sunt majoritare (53%). Urmează Bulgaria și Polonia (ambele cu 44%), Irlanda (43%), Estonia (42%), Lituania, Ungaria și România (toate cu 41%), Franța și Suedia (ambele cu 40%).

Citeşte şi Am demontat câteva mituri despre munca şi salariile femeilor

În schimb, femeile reprezintă mai puțin de un sfert din directori în Germania, Italia și Cipru (toate cu 22%), Belgia și Austria (ambele cu 23%) și Luxemburg (24%).

Din păcate, doamnele nu sunt încurajate să-şi dezvolte spiritul antreprenorial. Normele culturale, stereotipurile și lipsa unei mase critice de modele feminine în afaceri le demobilizează de multe ori pe cele care vor să-şi facă o afacere.

Potrivit studiului Women Entrepreneurship in the OECD, probabilitatea de a deține o afacere este mai mare de 3 ori în cazul bărbaților decât în cazul femeilor.

Potential de creștere subutilizat

Femeile-antreprenor au o altă viziune de dezvoltare a unei afaceri decât bărbaţii. De asemenea, şi motivaţia este adesea total diferită.

"Dacă barbații au în mai mare măsură motivații egocentrice în momentul în care decid să devină antreprenori, femeile, cel mai adesea, urmăresc scopuri sociale și au viziuni ce includ impactul pozitiv asupra comunității.

Studii academice argumentează că, în România, femeile sunt mai degrabă motivate în a deschide o afacere de nevoia de independenţă şi împlinire profesională pe care nu o regăsesc la locul de muncă, în timp ce bărbaţii sunt conduşi de nevoia de control şi provocări.

De asemenea, studii sociologice arată faptul că afacerile conduse / deținute de femei sunt cu 14% mai orientate spre oportunități și inițiative, cu 10% mai concentrate pe etică și integritate, cu 9% mai orientate spre eficiență și eficacitate și cu 8% mai active în dezvoltarea angajaților", arată Elena Badea, Managing Partner la Valoria Business Solutions (FOTO).

Prezența femeilor în antreprenoriat

În Romănia, femeile reprezintă o minoritate în cadrul comunității de afaceri, deoarece, chiar dacă ele constituie 51% din totalul populației. Conform studiului Mastercard din 2017 asupra antreprenoriatului feminin în 54 de țări din lume, România este pe locul 28, cu doar 25,3% din totalul numărului de afaceri deținute de femei, comparativ cu 30,8% în Spania, 29,6% în Polonia și 27,8% în Ungaria.

"Cadrul de reglementare și programele de susținere a antreprenoriatului par să nu ia în considerare nevoile specifice ale femeilor, în general, și ale femeilor-antreprenor în mod specific – greutatea de a combina viaţa de familie cu cea profesională, descurajarea şi neîncrederea, precum şi stereotipurile sexiste care demonstrează că mentalitatea colectivă privind implicarea femeilor din România în afaceri este încă în dezvoltare.

Consecința este că egalitatea de șanse se suspendă. Astfel, chiar dacă se pot numi câteva inițiative binevenite, acestea fie au adresat obiective generale printre care și susținerea femeilor antreprenor, fie s-au consumat într-un exercițiu de sincronizare cu UE, fără consolidarea substanțială a antreprenoriatului feminin", mai punctează Elena Badea.

Ce e de făcut?

Elena Badea are câteva propuneri de acţiuni care ar putea rezolva aceste probleme:

– Crearea unei departament guvernamental responsabil cu susținerea antreprenoriatului feminin prin: crearea centrelor de business pentru femei, organizarea unor seminarii de informare și întâlniri de afaceri, informări relevante pentru femeile antreprenor și utile pentru îmbunătățirea condițiilor de dezvoltare a afacerilor deținute de femei.

– Un studiu de impact al rolului pe care îl au femeile în dezvoltarea mediului antreprenorial. Integrarea dimensiunii antreprenoriale feminine în politicile ce privesc IMM-urile, ținând cont în faza de design a acestor politici de impactul asupra antreprenoriatului feminin.

– Înființarea de organizații pentru femeile-antreprenor în fiecare oraș care să transfere cunoștințe despre antreprenoriat, să furnizeze instrumente de dezvoltare și promovarea a acestuia, dar și de consiliere și mentorat. Colaborarea între aceste organizații, construirea de parteneriate cu organizații similare din alte țări și aderarea la rețele internaționale care susțin antreprenoriatul feminin.

– Constituirea unui corp de reprezentare a intereselor antreprenoriatului feminin care să propună proiecte de legi și amendamente la cadrul de reglementare actual privind antreprenoriatul feminin.

– Crearea unei platforme online pentru împărtășirea poveștilor de succes, învățarea din provocările parcurse de alte antreprenoare și pentru derularea de programe de mentorare, cu mentori de la nivel național și chiar internațional.

– Evaluarea periodică a impactului fiecărei politici asupra afacerilor deținute de femei și măsura în care afacerile beneficiază de acest politici, obiectivul fiind acela de a identifica căi de selecție și îmbunătățire permanentă a cadrului legislativ.