Noile reguli ale creativitatii in afaceri
Creativitatea este un motor esential al afacerilor. Cu toate acestea, este greu de identificat, de auditat. Cert este ca, in companiile unde este cultivata si exersata, toata lumea culege roadele, atat angajatii, cat si afacerea.
Cum se masoara creativitatea?
Creativitatea se masoara prin rezultatele si impactul nemijlocit in business. De regula, procesul de creativitate genereaza idei care la randul lor determina o schimbare, fie ca este la nivel de produs/serviciu, fie ca este la nivel de piata, procese. In acest caz, creativitatea poate fi usor masurata si contabilizata, prin efectele produse de aceasta schimbare. Poate fi vorba, in principal, de doua aspecte: scaderea cheltuielilor sau cresterea veniturilor, acestea fiind cele doua mari scopuri pentru care o organizatie doreste/trebuie sa aiba o cultura care sa favorizeze creativitatea. Este adevarat ca pentru a ajunge la scaderea costurilor sau cresterea veniturilor, procesul de creativitate poate viza imbunatatirea sau modificarea proceselor interne, crearea de noi produse/servicii, crearea/exploatarea de noi piete, insa in final, pentru orice afacere, aceste demersuri inseamna in final un impact in cifre.
Provocarea nu consta in contabilizarea creativitatii, ci mai degraba in generarea de idei si solutii proaspete, care sa adreseze anumite nevoi. Intr-o organizatie nu are sens sa fii creativ de dragul de a fi asa, ci trebuie sa ai un scop final. Creativitatea este un proces care te conduce la un rezultat. Este un instrument, daca vreti. Dificultatea consta in a identifica acele zone precise in care este nevoie de solutii noi si creative, astfel incat acestea sa aiba impact direct in scopul final si sa iti asigure succesul ca organizatie. Si se pare ca sursa cea mai importanta pentru a afla aceste informatii sunt clientii organizatiei. O carte extrem de utila in acest domeniu, What Customers Want, de Anthony W. Ulwick, CEO al Strategyn, INC., spune asa: pentru a crea solutii noi dorite de clienti, trebuie mai intai sa aflam ce fac clientii cu acele produse/servicii oferite de noi (pentru ce le utilizeaza, ce sarcini indeplinesc cu ele) si cum masoara succesul in indeplinirea acelor sarcini (ce criterii folosesc). Este importanta o orientare pe rezultat, nu strict pe client, asa cum se intampla de cele mai multe ori. Astfel, devine foarte simplu sa masori creativitatea in business: daca ai generat idei care sa serveasca acestui rezultat sau nu.
Este important sa intelegem ca initiativele creative trebuie sa se raporteze la business. De exemplu, in contextul actual, in care este greu sa atragi atentia oamenilor, acestia nu mai stau sa te asculte daca le prezinti serviciile tale respectand pasii clasici de vanzari. Este necesar sa reevaluam cu totii ideea de comunicare, in care trebuie sa fim foarte personali si unde prima regula este fara reguli. Orice norma se instituie ca o zona de confort, foarte periculoasa, care te impiedica sa avansezi.
Apple este o companie creativa, care a stiut sa obtina maximul de profit din acest avantaj. In acelasi timp, sunt unele companii care aveau o cota de piata mare acum cativa ani si care intre timp au pierdut teren in fata unor companii mai mici si foarte dinamice, active, intuitive si creative in a descoperi nevoi noi.
Creativitatea se invata
In ceea ce priveste „sursele“ creativitatii, oamenii, trebuie spus ca nu exista manageri creativi si manageri non-creativi. Exista oameni care au dezvoltata in mod natural mai mult emisfera dreapta a creierului si altii care au emisfera stanga mai dezvoltata. Insa aceste emisfere se pot echilibra, adica se poate dezvolta latura creativa. Creativitatea este si innascuta, dar se si invata, ca si talentul. Talentul neexersat dispare, la fel si creativitatea. Revenind insa la discutia despre manageri, stilul acestora depinde foarte mult de cultura organizatiei in care lucreaza. In cazul in care cultura incurajeaza creativitatea si inovatia, atunci si managerii vor fi pe acest tipar, daca nu, nu.
Totusi, ca sa reducem la foarte simplu ceva complex, un manager creativ va da nastere, incuraja si sprijini o atmosfera de lucru bazata pe posibilitati, oportunitati, va plana in jurul orbitei cum ar fi daca, cum ar fi sa, ce posibilitati exista aici. Isi va asculta, dezvolta si folosi intuitia in ceea ce inseamna relatii interumane, relatii de business, descoperirea de oportunitati valoroase in locuri nebanuite, luarea deciziilor.
Un manager mai putin creativ are alte puncte forte si creeaza un alt gen de climat. Acesta se bazeaza mai mult pe logica si ratiune, favorizeaza si incurajeaza crearea de reguli si proceduri clare si respectate. Poate gasi solutii imediate, pe baza experientelor anterioare, la probleme noi aparute. El creeaza un climat predictibil, pe cand un manager creativ este el insusi de multe ori motorul schimbarii. Exista o latura importanta a creativitatii, greu de cuantificat: intuitia. Sunt oameni care au decis sa isi faca o firma noua, cand totul se arata impotriva, chiar si statisticile. Dar ei au simtit ca atunci era momentul si nu au dat gres. Aici intervine intuitia. Cand ti-o urmezi, ajungi intr-o zona de incredere in tine, care te sustine sa fii mai clar si ferm in decizii, care se vor dovedi ulterior unele inspirate.
O perspectiva in care activezi intuitia poate face minuni. Toyota, de exemplu, a initiat un studiu intern printre angajati, in care i-a invitat sa isi transmita sugestiile lor despre cum pot fi mai eficienti. Surpriza companiei a fost ca rata raspunsurilor a fost extrem de slaba. Conducerea a analizat care era problema si a pus altfel intrebarea: Cum credeti ca va puteti imbunatati munca? Intrebarea care punea accentul pe angajat a avut un impact peste asteptari, din punctul de vedere al reactiei angajatilor si al sugestiilor venite din partea lor.
Criza si creativitatea
In contextul economic actual, companiile se confrunta cu lipsa creativitatii sau trecerea acesteia in plan secundar sau tertiar. Creativitatea este privita si acum ca un lucru exotic, mai greu poate de cuantificat (cu toate ca si trainingul este greu de cuantificat, si totusi este mult mai popular), greu de definit. Exista si prejudecata ca oamenii creativi sunt putini, au un har aparte si nu oricine poate avea idei. Astfel, multi manageri care au aceasta convingere nici nu incearca sa schimbe ceva.
De asemenea, pentru stilurile mai egocentriste, greutatea vine si din a putea accepta ca poate oamenii din echipa ta au idei mai bune decat ai tu. Din acest motiv, sunt destui manageri romani care sufoca din fasa orice idee care ii vine unui subaltern.
O alta problema este si faptul ca in Romania, pana in 2008 inclusiv, lucrurile au functionat dintr-un boom extraordinar economic. In acel context, nici nu mai era nevoie sa ai idei, pentru ca oricum lucrurile mergeau foarte bine. Odata cu criza, ne-am deplasat la polul opus – degeaba avem idei, daca nimic nu merge. Acum lucrurile se pare ca s-au mai asezat, insa tot persista mentalitatea de a merge pe drumul stiut, pentru ca este mai sigur. Nici nu prea exista scoli in care sa deprinzi tehnici pentru a fi mai creativ, desi nevoia exista.
Tehnici pentru stimularea creativitatii
1. Orice joc imaginar confera prospetime. In starea de libertate pe care ti-o da acesta, descoperi resurse noi, revii in lumea de la birou pregatit sa incerci noi solutii. Recita o poezie, vorbeste intr-o limba inventata de tine – este potrivit orice exercitiu nou, care solicita focusarea intregii tale atentii pe el. Aceasta iti permite sa renunti la auto-cenzura si indoieli si restructureaza imaginatia. Jocul este bun pentru ca nu trebuie, in el ai libertate totala, doar ca este necesar sa te implici cu aceeasi preocupare ca si in viata reala.
2. Asociaza idei noi, obiecte luate la intamplare, schimba perspectiva – intr-un cuvant, gandeste in termeni de posibilitati, nu de restrictii. Practic, aceasta inseamna iesirea din tipare. Acest lucru se exerseaza, asa cum si marile talente ale lumii au facut-o. Bach compunea o cantata pe zi, Mozart a compus 626 de opere muzicale, iar Edison a realizat 1 093 de inventii. Daca ar fi stat si ar fi asteptat sa fie loviti de fulgerul inspiratiei, este posibil ca azi sa nu ne mai fi putut bucura de Nunta lui Figaro. Asa cum spunea Edison, Geniul este 1% inspiratie si 99% transpiratie.
3 lucruri despre creativitate
Creativitatea este prezenta intr-un mediu relaxat, nu poate sa apara la comanda.
Creativitatea presupune un exercitiu de constientizare. Invatand, exersand, observand ce consecinte au actiunile noastre si inainte de a le face, sa ajungem sa stim deja si cum vom putea repara consecintele unora, precum ridicatul vocii la un subaltern.
Trebuie sa integram in actiunile noastre ceea ce se intampla din accident, sa ne adaptam la evenimentele neprevazute si nu sa pretindem ca acestea nu au avut loc.
Adriana Boscanici,
Managing Partner Trainart
Dan Vasile,
Regizor si trainer