Ore suplimentare? Pentru ce?

Așadar, dacă lucrezi mult suplimentar, trebuie să iei în considerare și anumite riscuri. Ok, un număr semnificativ de persoane lucrează suplimentar, dar într-o anumită limită. De exemplu, o oră peste program, trebuie să ții locul unui coleg, în weekend apare o dificultate ș.a.m.d. Dar orele suplimentare exagerate, precum 11-14 ore de lucru pe zi pe o perioadă de 3-6 luni de zile pot conduce la irosirea întregii energii pe care o ai în mod natural și astfel ești obligat să apelezi la surse secundare de alimentare a energiei: băuturi energizante, mult zahăr, peste 3 cafele pe zi, 1 pachet și jumătate de țigări pe zi, alcool, fast food ș.a.m.d.

De acord, primești bani pentru faptul că muncești mult, însă și tu plătești cu timpul tău activitățile profesionale pe care le desfășori. Practic, în schimbul timpului tău suplimentar primești niște bani sau nu, bani cu care nu poți cumpăra energia naturală, sănătatea, timpul liber fără presiune ș.a.m.d.
Nu te gândi acum la polul opus, și anume că trebuie mereu să pleci la oră fixă. Este uman, este normal să mai apară anumite solicitări ce trebuie tratate în afara programului de lucru și dacă le poți face și nu-ți consumă mai mult de 40 de minute – o oră drept exemplu, atunci de ce nu?

Orele suplimentare, în timp, pot conduce la extenuare, neglijarea responsabilităților din plan personal, cheltuielile pot crește foarte mult pentru că nu mai ai timp să-ți gătești și vei comanda mâncare la ore târzii fără ca să-ți fie decontată de firmă cheltuiala, timpul tău liber va fi folosit strict pentru odihnă, bani pentru medicamente când răcești sau bani pe energizante ca să-ți revii mai repede și să te poți trezi la timp. Practic “Orele Suplimentarë” reprezintă asasinul lent al timpului tău și al vieții personale.

Când este indicat să muncești suplimentar?

Începutul carierei poate însemna un proces de integrare ce necesită acumularea anumitor cunoștințe, învățarea utilizării anumitor instrumente de lucru ș.a.m.d. iar orele suplimentare, într-adevăr, pot reprezenta un avantaj mai ales dacă vrei să înțelegi foarte bine un anumit domeniu de activitate, o anumită specializare ș.a.m.d. Dar și aici trebuie să fii atent să-ți respecți pauzele, să mănânci, să te hidratezi etc.

Ce nu merge bine?

În România și poate și în alte țări din Europa de Est, tinerii nu sunt încurajați să se odihnească și să se îngrijească bine înainte cât și în timpul muncii. Iar suprasolicitarea din partea angajatorului reprezintă o tradiție mult prea utilizată în piața muncii. Un număr considerabil de angajatori sunt de părere că mulți tineri sunt dezinteresați, că nu vor să se implice, că nu vor cu adevărat să învețe, dar totuși cum să fie interesați și implicați când fiecare succes, fiecare proces al învățării sau integrării într-un domeniu sunt promovate ca şi cum trebuie să fie realizate doar prin compromisuri. Printre acestea, lipsa prânzului la serviciu ca să aibă bani de drum pentru că angajatorul nu decontează drumul, salariu de 600 de lei pe lună (ca tănâr, cum poți oare plăti cu 600 de lei sau chiar cu 1000 de lei sau 1200, chirie, mâncare, haine, cadouri, o ieșire înoraș, nevoi personale ș.a.m.d.?).

Este recomandat, pentru tinerii aflați la începutul carierei să creadă într-adevăr în voluntariat, dar nu în exploatarea prin voluntariat și prin salariul minim pe economie. Un tânăr încurajat financiar și profesional poate rămâne în cadrul companiei care l-a tratat corect de la 2 ani de zile până la 5-7 ani sau și mai mult. De acord, or să fie și excepții, dar numărul angajaților fideli ar compensa cu desăvârșire numărul angajaților care pleacă rapid.

Din păcate, prea mulți angajatori din Europa de Est (inclusiv sau mai ales România) sunt de părere că tinerii trebuie să facă ore suplimentare pentru a avea succes în viața profesională, prea mulți angajatori vor stagii de practică neplătite pentru tineri, stagii ce durează între 3 și 6 sau 12 luni de zile, prea mulți angajatori acordă un salariu de 800 de lei sau 1000 de lei net pentru tineri studenți sau absolvenți și prea mulți angajatori plătesc la negru (fără contract de muncă). Ironia este că angajații care sunt plătiți la negru lucrează uneori și suplimentar, dar salariul net este mai mic decât dacă l-ar fi avut lucrând cu contract de muncă. Adică angajatorul nu mai plătește taxe la stat, așa cum ar fi plătit dacă ar fi asigurat contract de muncă celor care muncesc la negru dar acest avantaj îl face și mai lacom pe angajator oferindu-le angajaților la negru un salariu tot mic sau chiar mai mic decât acela pe care l-ar fi asigurat prin contract. Logica?…Nedreptate? Puțin spus.Ore suplimentare? Puțin spus, de fapt sunt zile, luni, ani suplimentari pe care nimeni nu ți-i dă înapoi.