Puterea obiectivelor scrise

Despre obiective vorbim în viața personală dar mai ales în cea organizațională de foarte mult timp și, cu toate acestea, avem încă înțelegeri diferite asupra lor. Nu atât asupra obiectivelor, care, da, sunt diferite pentru fiecare dintre noi, dar mai ales în privința modului de definire a acestora și a planului pe care ni-l punem la punct pentru realizarea lor, indiferent că ne propunem să le atingem singuri sau prin intermediul echipelor pe care le coordonăm sau al echipelor din care facem parte.

Deoarece am lucrat cu multe tipuri de companii în regândirea unor procese de management al performanței și în a crea o relaționare cât mai clară între viziune, misiune, obiective strategice, valori și comportamente, am descoperit diverse modalități de abordare a obiectivelor. De la cea clasică a definirii viziunii, misiunii, urmată de clarificarea obiectivelor strategice (3-5 ani), care, mai apoi, la nivel organizațional se enunță corespunzător rolurilor și nivelelor de autoritate și responsabilitate (fiind astfel «cascadate» la nivel tactic și operațional), până la cea în care obiectivele sunt înlocuite cu KPI ( indicatorii de măsurare a performanței). Adică aceștia sunt enunțați și fiecare întreprinde ceea ce crede de cuviință pentru a-i atinge. Asta nu ar fi atât de rău, dacă am fi singurii responsabili pentru atingerea lor și nu am avea nevoie de sprijinul sau coordonarea altora pe acest parcurs.

Definirea unui obiectiv presupune enunțarea unei direcții și a unui rezultat specific de atins într-un anume interval de timp, ceea ce ne va permite evaluarea realizării lui la final. Mai mult decât atât, definirea obiectivelor are și un rol deosebit de important de comunicare, atunci când acestea urmează a fi transmise/cascadate în organizație, astfel încât fiecare dintre cei care contribuie să înțeleagă scopul pe care-l servesc și rolul ce le revine.

Mulți dintre noi știm ce înseamnă stabilirea de obiective și, deci, știm că ele pot fi rezonabile sau «nerezonabile»/foarte ambițioase. Drept urmare, în funcție de propriul nostru mecanism de motivare, ne simțim capabili și nerăbdători să le atingem sau nu. De aceea, ceea ce trebuie să luăm în considerare atunci când le stabilim este că ele trebuie să aibă un grad de provocare care să ne determine să ieșim din zona noastră de confort pentru a le atinge. Doar astfel vom evolua și ne vom dezvolta o serie de capabilități necesare îndeplinirii lor, fiind orientați către soluții și noi modalități de abordare.

Și fiindcă am ajuns aici, o abordare la care nu m-am așteptat, dar pe care am întâlnit-o destul de frecvent în ultimii ani, este aceea de a evita să mai definim obiective strategice. Mai exact, pe seama contextului actual, cu un mediu economic și social atât de schimbător și cu o creștere accelerată a gradului de impredictibilitate, am auzit justificări de genul: «Ce să mai planificăm pe termen mediu și lung, nu vedeți că totul se schimbă atât de rapid și neașteptat?! Rezolvăm aspectele pe măsură ce apar… suntem și așa sub destule presiuni…».

M-a uimit această abordare, pentru că, în pofida schimbărilor, uneori neașteptate cu care se confruntă mediul economic și social de la noi și, de fapt, de peste tot, dacă nu avem o direcție, un țel către care să ne îndreptăm energiile și un plan de a ajunge acolo, riscăm să cheltuim mult mai multe resurse (materiale, umane, financiare etc) fără a realiza ceea ce ne propunem.

Impredictibilitatea mediului economic, schimbările rapide de direcție ce se impun uneori la nivel de tactici creează multă nesiguranță, iar pentru unii jucători chiar confuzie între strategie și tactică, accelerând astfel tendința de a schimba mult prea des strategia. Iar asta poate duce chiar la o pierdere din vedere a direcției de urmat. În acest caz, ceea ce ar trebui să luăm în considerare este că o definire clară, simplă și specifică a obiectivelor ne permite o planificare corespunzătoare a îndeplinirii lor.

Planificarea clară se poate realiza prin găsirea răspunsurilor la câteva întrebări esențiale, referitoare la resursele necesare (umane, financiare, materiale etc), la momentul în care acestea trebuie să fie disponibile și la nevoia de sprijin din interiorul și exteriorul organizației.

Un element foarte important în acest context este asigurarea unei comunicări cât se poate de bune între toți factorii implicați, în vederea stabilirii și agreării direcțiilor de acțiune în termenele propuse. Astfel, eventualele schimbări sau circumstanțe neprevăzute care pot apărea vor putea fi integrate corespunzător între etapele deja existente ale planului de acțiune, fără a presupune o regândire de la zero, cu toate consecințele/costurile determinate de un astfel de demers. Aceasta este adaptarea la realitatea schimbătoare, cu cheltuieli minime și rezultate maxime.

Aș vrea să pun accentul pe Puterea obiectivelor scrise, ca un îndemn în a nu abandona metoda „clasică” de stabilire a ceea ce ne dorim a transforma în realitate. Pentru că, puteți realiza orice obiectiv vă propuneți, atunci când dați dovadă de claritate și realism, punând întrebările potrivite, când planificați pașii cu inteligență și stabiliți un termen care să vă permită să-i parcurgeți așa cum v-ați propus. Obiective care la un moment dat păreau departe sau imposibil de realizat devin realizabile, asta nu pentru că ele s-ar schimba, ci pentru că voi evoluați și vă sporiți capacitatea de a le atinge. Avându-le în scris, puteți vedea oricând cât de valoroase sunt ele pentru voi și vă veți simți mai motivați și mai încrezători în propriile capabilități. De aceea este necesar să vă formați sau consolidați obiceiul de a scrie obiectivele pe care vi le propuneți și să utilizați un sistem cu ajutorul căruia să planificați și să urmăriți pașii făcuți în realizarea lor.

Făcând toate acestea în scris, veți intra în detalii, lucrurile vor deveni mai clare, formulările mai exacte. Pe de altă parte, o idee nepusă în practică imediat riscă să rămână la stadiul de idee, fără a se transforma în realitate. Scriind ideile cele mai valoroase pentru voi, transformându-le în obiective și făcând un plan de acțiune, deja ați făcut progrese importante în drumul către scopul propus.

Nu este teorie… este experiența multora dintre noi.

Cum spunea partenera mea din programul “Leadership Competitiv” Daniela Manea: “Procesul de stabilire și planificare a obiectivelor este cea mai sigură cale de a transforma dorința în acțiune și acțiunea în rezultatele dorite”.

Și pentru că suntem într-un context de retrospectivă și perspectivă, vă propun la final două întrebări la care să vă căutați răspunsul:

1. De ce anume sunt cel/cea mai mulțumit/ă din tot ce am realizat/ce am trăit în acest an 2023?

2. Ce anume îmi doresc cel mai mult să reușesc în 2024?

Și două panseuri pe care să le aveți alături în călătoria voastră:

* „Toate acțiunile sunt rezultate ale gândurilor, deci gândurile contează” – Sai Baba * „Ia-ți timp să deliberezi, dar când vine momentul să acționezi nu te mai gândi și pornește!” – Napoleon Bonaparte.

---