Două românce, incluse în lista celor mai inovatori tineri realizată de MIT Technology Review
Două românce au fost incluse în lista MIT Technology Review din 2019 a celor mai inovatori tineri din lume. Este vorba de Raluca Ada Popa și Mariana Popescu.
Haideți mai întâi să aflăm care este scopul acestui clasament întocmit de prestigioasa universitate americană.
”Tehnologia poate și trebuie să fie o forță a binelui – acest lucru face parte din etosul nostru. Lista noastră anuală ce cuprinde 35 de inovatori sub 35 de ani reprezintă o modalitate de a alătura chipuri cu această idee. Parcurgând profilele lor veți descoperi oameni care implementează metode inovative pentru a trata boli, a lupta cu hărțuirea online și a crea următoarea revoluție în ceea ce privește bateriile pentru mașinile electrice. De asemenea, vei descoperi oameni care folosesc Inteligența Artificială pentru a înțelege mai bine bolile neurologice și oameni care se străduiesc să facă orașele mai sustenabile. Lista de anul acesta ne arată că, în ciuda contextului dificil și cinic în care trăim, tot există oameni deștepți care își dedică timpul și priceperea pentru a crea o lume mai bună și mai sigură cu ajutorul tehnologiei”, susțin cei de la MIT Technology Review.
Haideți să le descoperim acum pe cele două românce care au fost incluse în această prestigioasă listă.
Raluca Ada Popa (32 de ani) a descoperit o modalitate de a securiza sistemele computerizate care ține la distanță hackerii mai eficient decât prin folosirea metodelor clasice de protejare precum firewall-urile.
Grație metodei dezvoltate de ea, datele rămân criptate chiar și atunci când hackerii reușesc să pătrundă în sistem. Prin urmare aceștia nu reușesc să le descifreze deloc. Cu alte cuvinte, e ca și când infractorii ți-ar sparge casa, dar ar fi legați la ochi.
Bazându-se pe această modalitate de protejare a informațiilor, Raluca Ada Popa a creat câteva aplicații cu impact direct în sănătate și IT. Una dintre ele este Helen, care poate fi folosită de spitale pentru a împărtăși și agrega fișele pacienților, fără a compromite confidențialitatea. Un alt sistem de-al său, Opaque, securizează sistemele hardware împotriva fișierelor corupte de hackeri. Acesta este deja folosit de companii mari precum IBM.
Mariana Popescu (32 de ani) a dezvoltat procesul și instrumentele computerizate aferente care transformă textilele tricotate în matrițe complexe sau cofraje pentru realizarea unor structuri din beton ce pot fi incorporate în arhitectura clădirilor.
Metoda tradițională presupune aplicarea lemnului sau spumei pe un eșafodaj greu pentru crearea unor matrițe în care se toarnă ciment. Ideea este că procesul este unul de durată și nu poți crea forme complicate.
Mariana Popescu spune că, pentru a-ți ușura această muncă, tot ce trebuie să faci este să te uiți la un pulover tricotat pentru a-ți da seama că materialele textile sunt perfecte pentru a realiza diferite structuri cu găuri, canale și alte forme tridimensionale complexe, atât de dorite în arhitectura contemporană.
Ea a dezvoltat algoritmii care transformă un design arhitectural într-o matriță realizată din materiale textile, care poate fi ”croșetată” de niște mașinării industriale în doar câteva ore. Astfel se creează modelul dorit prin reciclarea hainelor și fără a-ți limita imaginația. Ea și echipa ei au realizat inclusiv sistemul de cabluri care țin matrița respectivă nemișcată pentru a se putea turna cimentul.
Inovaţia Marianei Popescu reprezintă o metodă eficientă şi ecologică de a ridica structuri complexe cu o amprentă ecologică minimă, în timp record şi cu costuri reduse. De asemenea, are potenţialul de a scurta perioada necesară pentru construcţia de structuri uşoare, rezistente, la preţuri reduse în zone precum taberele de refugiaţi, teatrele de operaţiuni militare şi regiunile afectate de dezastre naturale.