Haosul, noua ordine a lumii

cu Radu Cotarcea, Marketing Manager, Legalis – Budapesta

„Chaos was the law of nature; Order was the dream of man.“ Henry B. Adams

„Un gram de haos este crucial“, îmi spune Radu Cotarcea, cu zâmbetul şi lejeritatea unui gânditor modern. „Din când în când, un val haotic, cum a fost criza economică, este foarte bun în reevaluarea sistemelor de valori. Problema o constituie efectele secundare pe care le are asupra oamenilor, care se află în acel moment, în acel context, expuşi la pericolele pe care acesta le generează.“ E foarte uşor de spus: „Da, e excelent că am trecut printr-o criză, pentru că acum ne luăm măsuri de precauţie şi ne protejăm de riscurile lor. Dar un om care nu lucrează de cinci ani nu va fi niciodată încântat de acest raţionament. Va privi către sine şi către felul în care l-a afectat ca individ. O criză are potenţial mare să creeze efecte adverse asupra oamenilor. La nivel macro însă, din când în când, crizele sunt importante.

Campion la… Debating

De şapte ani, Radu e angajat în activităţi de debating. Departe de a fi la fel de populare ca în lumea anglo-saxonă, unde există o mişcare puternic instituţionalizată, în România dezbaterile publice reprezintă o activitate exotică. Radu, care are doar 23 de ani, a avut ocazia să cunoască din liceu un elev care se întorsese de la Europenele de dezbateri. Atunci debatingul avea o aură de sport exotic şi Radu îl privea pe tânăr ca pe un fel de semizeu: acesta vorbea coerent, articulat şi cu pasiune despre ce făcea. Radu s-a dus la un club de dezbateri, a prins microbul şi de atunci n-a mai scăpat de el. Ştie de existenţa unor astfel de cluburi foarte puternice la Sfântu Gheorghe, Cluj, Ploieşti şi Bucureşti. La sfârşitul clasei a IX-a, în primul său an ca debater, a participat la Balaton, în Ungaria, la un schimb de experienţă între clubul din Sfântu Gheorghe şi cel din Gyor. În noiembrie s-a înscris în primul său turneu, în Slovenia. Cea mai importantă performanţă a avut-o vara trecută, la Campionatele Europene din Galway, Irlanda. Temele de dezbatere le află cu 15 minute înainte de a intra în sală. El şi colegii îşi pregătesc discursurile în drumul spre sala în care se află comisia.

Radu are studii de Resurse Umane la Middlesex University din Londra, în urma cărora a obţinut un Bachelor of Arts. Apoi şi-a luat o slujbă în marketing şi dezvoltare de afaceri în biroul de la Budapesta al unei companii de recrutare. Crede că a fost invitat ca speaker la TEDX Youth de la Bucureşti, tocmai pentru ineditul pasiunii sale. Nu poate vorbi despre o nouă ordine a lumii per se, ci, mai degrabă, despre contestarea ordinii mondiale actuale. Din 2008 încoace, lucrurile s-au schimbat dramatic şi nu mai există certitudinea că dacă faci X rezultă Y. Într-o criză asistăm la o restructurare masivă a sistemului de valori şi a priorităţilor societăţii. Nu mai poţi sări dintr-un job în altul pentru un salariu mai bun, pentru că nu mai există boom-ul economic şi aceeaşi cerere. „Trebuie să fii pregătit să accepţi haosul, să fii flexibil şi să îţi schimbi priorităţile odată cu schimbarea valorilor din societate“, spune Radu. SUA au avut o piaţă liberă şi, ca dispozitiv economic în sine, au avut libertatea să se ajusteze singure. Pieţele financiare de acolo şi-au asumat riscuri enorme, iar când a avut loc colapsul, acest sistem de valori a fost reevaluat. Mult mai multe măsuri au fost luate pentru a proteja pieţele, pentru a le obliga să îşi ia măsuri de precauţie. Europa e ceva mai lentă şi jocurile politice sunt mai complicate, pentru că vorbim de mai multe state şi pieţe. La polul opus, Japonia tinde să fie mai orientată spre cultură şi istorie, mai puţin dispusă să îşi ajusteze sistemul de valori.

Liderul, un instigator… De idei

Pentru Radu, liderul este vizionarul, care nu doar că are o idee, ci ştie cum să instige acea idee în alţii. Cea mai importantă caracteristică este că ştie să însufleţească echipa cu ideea pe care o promovează. Una este să managerezi echipa cu care lucrezi şi alta este să te asiguri că toată lumea este dedicată proiectului la care lucrează.

…uneori contestat

Un lider contestat trebuie să se uite la oamenii pe care i-a ales. Nu să dea vina pe echipă, ci să se gândească la echipă ca la o sumă de individualităţi, fiecare cu diferenţele sale, şi la cum se cuplează fiecare cu proiectul propus. „De multe ori preferăm să lucrăm cu cineva căruia îi spui două cuvinte şi înţelege instantaneu ce vrei, pentru că e modelat după acelaşi profil ca noi, decât să fim nevoiţi să petrecem 30 de minute explicând cuiva ce vrem. Să te înconjuri de oameni după chipul şi asemănarea ta nu e nici corect, nici eficient. E mai important să păstrezi echilibrul între oameni care îţi sunt similari şi pe aceeaşi lungime de undă şi cei care contestă ceea ce faci. Uneori haosul rezultat e constructiv. Cele mai bune idei generate într-o dezbatere nu au provenit neapărat de la „el, spunându-le oamenilor ce să facă“, ci de la el, „atunci când şi-a ascultat echipa, dând o direcţie şi fiind contrazis, văzându-se nevoit să argumenteze“.

Dezbaterea: un conflict între idei, nu între persoane

Radu porneşte de la premisa că tot ce facem ţine de o serie de credinţe şi de un bagaj intim, de un set de valori, de idei, de experienţe care ne-au marcat şi ne-au modelat. Când cineva ne contrazice, intră în contradicţie cu setul nostru de idei şi valori. Nimeni nu se simte confortabil când este contra-argumentat. E important să distingi o persoană care critică într-un scop constructiv, de una care atacă. Sunt puţini cei care fac distincţia între conflictul de idei şi conflictul personal. Practicând dezbaterea, Radu şi-a dezvoltat această abilitate până într-atât, încât atunci când cineva îl contrazice, nu mai consideră că e ceva personal. Neajunsul este că a căpătat şi o mare lejeritate în a contra-argumenta cu alţii. „A te contrazice cu cineva e OK, e constructiv. Problema apare când omiţi că nu toată lumea are aceeaşi formaţie psihologică şi că nu toţi fac aceeaşi diferenţiere. De multe ori când contrazici pe cineva, din dorinţa de a clădi o idee mai bună, oamenii se simt atacaţi.“

Într-un context tensionat e util să ai un arbitru, aşa cum există în dezbateri. Arbitrul ascultă raţionamentele tuturor şi decide echipa câştigătoare, nu în funcţie de poziţia pe care a avut-o în discuţii, ci de calitatea argumentaţiei. „Au fost meciuri în care a câştigat echipa care a susţinut că Holocaustul nu a existat. Evident, un fals istoric, dar pentru că echipa şi-a făcut datoria şi a prezentat argumente logice, bravo ei!“ Un arbitru într-o organizaţie trebuie să fie echilibrat, să asculte şi să ţină cont de realitate. O persoană poate să spună STOP unei dezbateri şi să ia o decizie executivă. Nu trebuie să fie neapărat liderul. Poate fi o persoană înţeleaptă sau un specialist.

Gândirea critică şi practica argumentării

La evenimentul TedXYouth de la Bucureşti, Radu Cotarcea vrea să convingă auditoriul de utilitatea contra-argumentelor emise din dorinţa de a genera idei mai bune. Exerciţiul pe care ni-l cere este să ne contra-argumentăm propriile idei. El ne îndeamnă să ne uităm la propriul sistem de valori şi la ideile pe care le generăm şi să analizăm de unde provin. Momentul în care acceptăm premisele din spatele ideilor, suntem mai maturi încercând să susţinem acele valori şi când cineva le contra-argumentează. Atunci când cineva ne contrazice, nu mai avem acea reacţie viscerală – cineva mă atacă – ci una mai rece şi mai logică, care ne permite să spunem: „A, da, m-am gândit la asta. Pentru că mi-am contra-argumentat ideea, mă aşteptam la obiecţia ta, dar am în minte şi o soluţie logică, de aceea mi-am şi însuşit ideea.“

Cei care obişnuiesc să cântărească argumentele şi contra-argumentele înaintea deciziei, nu trebuie să se teamă că vor rămâne blocaţi în proces. Vrem, nu vrem, la sfârşitul zilei, fiecare trebuie să ia o decizie. Valoarea ei nu vine din faptul că ai luat-o rapid. Ci, după ce te-ai gândit la toate unghiurile posibile. Cu cât sunt mai multe unghiuri, cu atât e mai bine, pentru că poţi să fii împăcat. Când cineva contra-argumentează decizia ta, nu vei avea o reacţie viscerală, ci vei spune: „M-am gândit la asta, dar am mers pe soluţia alternativă, din următoarele considerente.“

Un debater puternic al zilelor noastre, cu un stil oratoric extraordinar, este Barack Obama. Dar calităţile sale au fost puse în valoare tocmai prin antiteză cu George Bush, un orator mai slab. Radu e dezamăgit de politicienii români, cărora le lipseşte atitudinea politică. „La noi, din păcate, se consideră că omul care strigă mai tare «hoţule» deţine adevărul politic, şi dezbaterile nu se fac pe o platformă ideologică reală.“

Discurs logic versus discurs emoţional

Într-o lume ideală, între doi vorbitori, dintre care unul apelează la logică, altul la emoţii, ar câştiga cel care rămâne calm, structurat şi logic. Regulamentul dezbaterilor dictează că persoana câştigătoare va fi desemnată pe baza unei decizii holistice în care se iau în considerare: stilul oratoric, gradul de persuasiune (în care intră şi apelul la emoţii), structura şi logica argumentelor folosite. Apelul la emoţii este doar una dintre multitudinile de tehnici pe care înveţi să le practici ca debater. Dacă am vrea să ne perfecţionăm şi noi discursul, atunci ar trebui să apelăm la lectură şi am putea începe cu greii logicii, de la Aristotel până la Karl Popper, chiar dacă stilul oratoric ni-l vom construi singuri.

După şapte ani de debating, Radu Cotarcea are încă fluturi în stomac când se ridică să se adreseze unui public. Dacă se întâmplă asta, primul lucru pe care îl face este să spună o glumă şi, dacă găseşte cinci oameni care râd în sală, păstrează contactul vizual cu ei pe tot parcursul pledoariei.

Radu Cotarcea

Finalist EUDC (European Debating Championship) 2011, Oxford IV ( IV = Inter-Varsity) 2011;
Semifinalist EUDC 2010, Oxford IV 2010, 2009;
Finalist Meeting The Great Debaters 2011 – Open National în România; Finalist Budapest Open 2011;
Câştigător Yale vs. UBB 2010 – Open National în România;
Câştigător Forumul Naţional de Dezbateri 2007 & Titlul de cel mai bun vorbitor.

Articol preluat din Revista Cariere de mai. Pentru detalii legate de abonare, click aici