Parintii topului Tinkers 50 – Des Dearlove si Stuart Crainer

Veti fi in luna mai la Bucuresti pentru lansarea cartii pe care o semnati. Cred ca ar fi util pentru cititorii nostri, parte a publicului pe care il vizeaza cartea dv., sa afle cate ceva despre personalitatile dv.

Des Dearlove: Am 44 de ani si doi copii de zece si, respectiv, opt ani. Traiesc intr-o localitate la 30 de mile de Londra. Studiile mele universitare au fost initial in politica si economie, apoi in jurnalism.

Stuart Crainer: Eu sunt cu doi ani mai mare decat Des. De cand am absolvit Universitatea din Manchester, la inceputul anilor ’80, am lucrat in Grecia, unde m-am ocupat cu redactarea istoriei unor companii. Dupa aceea, m-am angajat intr-o companie de media, pentru ca in ultimii 20 de ani sa lucrez ca independent.

Des Dearlove: De-a lungul anilor, Stuart si cu mine am scris articole pentru ziare si reviste din lumea intreaga. De exemplu, avem o rubrica permanenta in The (London) Times, dar mai publicam si in The Financial Times, The Industry Standard, Business 2.0, Newsweek Japan, The Times of India si Handelsblatt. Chiar daca lucrarile noastre au fost traduse in peste 20 de limbi, am ramas colaboratori fideli ai lui The Times si ai publicatiilor enumerate mai sus.

Stuart Crainer: Activitatea noastra curenta presupune, de asemenea, colabo-rarea cu cateva institutii universitare de business. In acest sens, sustinem la Said Business School de la Universitatea Oxford foarte apreciatele cursuri ale programului "Strategic Leadership". Am mai predat la Columbia Business School, la The Tuck Business School de la Dartmouth College, la IE Business School in Madrid si la London Business School. Pentru revista acesteia din urma, Business Strategy Review, am fost si redactor si primul dintre Senior Editori.

Cum v-a venit ideea ierarhizarii celor mai influenti ganditori din business? Care dintre dv. este "parintele" clasamentului mondial?

Des Dearlove: Ca multe alte idei valo-roase, the Thinkers 50 s-a nascut dintr-o discutie de pranz, la o bere. Stuart si cu mine stateam de vorba cu cativa jurnalisti de la Financial Times Group despre cine sunt cei mai puternici formatori de opinie in business. Atunci am realizat ca nu exista nici o clasificare oficiala a celor ce ar merita titlul de "guru" si ca un asemenea instru-ment ar trebui inventat. Asa ca am decis sa cream unul. Ideea ne apartine, asadar, iar astazi el exista si e foarte bine cunoscut.

De cand va cunosteati, unul pe celalalt? Cum ati ajuns sa va intalniti si sa va imprieteniti? Ati fost colegi, ati lucrat impreuna undeva, inainte de the Thinkers 50?

Stuart Crainer: La acea data, lucram The (London) Times, dar mai publicam si in The Financial Times, The Industry Standard, Business 2.0, Newsweek Japan, The Times of India si Handelsblatt. Chiar daca lucrarile noastre au fost traduse in peste 20 de limbi, am ramas colaboratori fideli ai lui The Times si ai publicatiilor enumerate mai sus.

Stuart Crainer: Activitatea noastra curenta presupune, de asemenea, colabo-rarea cu cateva institutii universitare de business. In acest sens, sustinem la Said Business School de la Universitatea Oxford foarte apreciatele cursuri ale programului "Strategic Leadership". Am mai predat la Columbia Business School, la The Tuck Business School de la Dartmouth College, la IE Business School in Madrid si la London Business School. Pentru revista acesteia din urma, Business Strategy Review, am fost si redactor si primul dintre Senior Editori.

De cand va cunosteati, unul pe celalalt? Cum ati ajuns sa va intalniti si sa va imprieteniti? Ati fost colegi, ati lucrat impreuna undeva, inainte de the Thinkers 50?

Stuart Crainer: La acea data, lucram creatorul teoriei inteligentei multiple. O minte formidabila! El a intrat in Top 50 pentru prima oara anul trecut. Asadar, adesea avem in minte aceleasi nume cu cele care se regasesc in lista, dar nu la fel de des se intampla ca respectivele persoane sa se pozitioneze pe locurile anticipate de noi. Nu uitati ca noi constituim o parte a juriului, asa incat avem un cuvant destul de greu de spus in forma finala a listei.

Care este explicatia faptului ca americanii domina clasamentul (37 de nume din 50)? Se bucura de o mai mare notorietate sau sunt pur si simplu mai buni decat europenii la management?

Stuart Crainer: America si, in mod particular, scoala americana de business, cum este Harvard, s-au straduit mai mult decat altii, probabil, ca sa transforme mana-gementul intr-o stiinta. De la Frederick Taylor, tatal managementului stiintific, care "a oprit timpul in loc" la inceputul de secol XX, pana la generatia actuala de "guru", americanii au pus monopol pe intelepciunea de afaceri. Chiar si scurta poveste de dragoste cu bunele practici de business japoneze de la inceputul anilor ’80 a fost colonizata intelectual, asumata de ganditorii americani, precum W. Edwards Deming si Richard Pascale. Daca managementul se defineste ca stiinta sau arta sau ca mestesug ramane un subiect controversat, dar contributia americanilor la dezvoltarea lui este o certi-tudine.

Des Dearlove: Interesant este ca acum lucrurile au inceput sa se schimbe. In ultimul clasament, in mod special, putem remarca ascensiunea indienilor. De exemplu, CK Prahalad se afla pe primul loc, luandu-i locul lui Michael Porter, profe-sorul de la Harvard. Si alti ganditori din India se remarca: Executive Coach-ul Ram Charan, de pilda; laureatul in economie, Amartya Sen; Vijay Govindarajan, profesor la Colegiul International de Business din Dartmouth, Tuck School of Business. Lista il cuprinde si pe profesorul de la London Business School – Sumantra Ghoshal – care s-a stins din viata in 2004. Ma intreb peste cat timp vom vedea ganditori chinezi in Top 50 si, de ce nu, romani?…

Dv. ati creat cele zece criterii de departajare sau care este originea lor? Care dintre ele functioneaza cel mai puternic in procesul de diferentiere?

Des Dearlove: Am inventat cele zece criterii pentru ca aveam nevoie de un sistem de ordonare a personalitatilor si nu exista nimic similar pe care sa ne putem baza cand am inceput. Criteriile nu s-au modificat prea mult in timp. Cred ca cel mai important dintre ele este, in mod evident, al optulea – "Rigoarea cercetarii" – urmat de "Impactul ideilor", "Perspectiva internationala" si "Accesibilitate". Intr-o lume globala, este tot mai important sa ai idei sau solutii globale. Aceasta este zona in care ameri-canii depun eforturi serioase.

Stuart Crainer: Dupa parerea mea, aplicabilitatea ideilor este vitala. Cel mai bun "guru" este cel care dovedeste cea mai mare grija pentru eficacitatea solutiilor lui in lumea reala. Oamenii de acest tip sunt accesibili si deschisi catre provocarile pe care practicienii de management le intal-nesc si nu se ascund in Turnul de fildes.

Ati publicat cateva carti si scrieti constant in publicatiile de specialitate. De unde va luati ideile, cum va vin ele? Sunteti in contact permanent cu businessul?

Stuart Crainer: Dupa cum a spus si Des, avem sansa de a fi in contact perma-nent cu oameni deosebit de destepti, aflati in avangarda businessului. Ciudat la ei este faptul ca desi cu noi doi mentin relatii stranse, intre ei nu-si prea vorbesc. Tot asa, avem mult de-a face cu o multime de directori de companii si manageri prac-ticieni. Asa incat, cred ca suntem intr-o pozitie foarte privilegiata.

Des Dearlove: Imi amintesc ca Charles Handy a fost intrebat acelasi lucru, de unde isi ia ideile, iar el a raspuns ca ganditorii sunt ca albinele in lumea de afaceri, se muta de la o floare/corporatie la alta si polenizeaza ideile. Cred ca metafora este valabila si pentru noi. De fapt, probabil ca facem ca jurnalisti chiar mai mult decat atat. Deoarece suntem formati ca repor-teri, relatam ceea ce vedem si ne schimbam imaginea despre lume conform cu realitatea intalnita. Drept consecinta, perspectiva noastra asupra businessului se largeste constant.

In mai, va veti lansa cartea "Business Minds" la Bucuresti. Sunteti pentru prima oara in tara noastra? Ce stiti despre noi si despre mediul romanesc de business?

Des Dearlove: Am fost in Romania la inceputul anilor 1990. Mi-au placut mult oamenii. Am fost impresionat in mod special de nivelul de cunostinte al romanilor despre lumea intreaga, mult mai ridicat decat al americanilor sau chiar al unor conationali de-ai mei. Am remarcat o sete deosebita de cunoastere si un apetit insatiabil de idei noi. Sunt foarte curios sa vad cum a evoluat de atunci comu-nitatea de business.

Stuart Crainer: Eu sunt la prima vizita in tara dv., asa incat sunt nerabdator sa cunosc Romania. Volumul "Business Minds" este o colectie de conver-satii pe care le-am purtat cu intelepti ai afacerilor din toata lumea. Si noua ne-a fost de un real folos ca sa ne formam o imagine cat mai concreta despre directia in care se indreapta businessul in secolul XXI.

Inainte ca cititorii cartii dv. sa viziteze ideile celor 40 de minti luminate, va rog sa ne enuntati macar una dintre ele. Care este cea mai semnificativa schimbare a anilor pe care ii traim in management?

Stuart Crainer: Cartea este plina de idei mari. Ea va fi o sansa pentru cititori sa evalueze 40 de personalitati ale gandirii manageriale si sa decida care dintre ideile lor sunt cele mai relevante. Fiindca imi cereti sa nominalizez una, as alege-o pe cea a lui Sumantra Ghoshal, un "guru" indian, care a predat la London Business School. Sumantra vorbeste despre nevoia pe care o resimte businessul de a trece de la imaginea traditionala a companiei, bazata pe strategie, structura si sisteme, la un alt mod de gandire, cu scopul, oamenii si procesul in atentie.

Des Dearlove: El sustine convingator ca viitoarele surse de avantaj competitiv vor fi visele oamenilor si ambitiile lor. Cred ca acest lucru este valabil, mai ales in tari precum Romania si in companiile care abia "au dat cu nasul de greu".

Dupa parerea dv. cum se poate realiza legatura dintre managerii practicieni si teoreticienii managementului? Cine ar trebui sa-si asume permanenta acestei legaturi?

Des Dearlove: Este misiunea teoreticie-nilor sa iasa in lumea reala si cade in sarcina managerilor sa-i provoace mereu pe cei dintai, sa-i puna la treaba. Din pacate, prea des managerii ingenuncheaza la picioarele celor numiti "guru", cand de fapt, ar trebui sa le dea vesnic batai de cap.

Care este parcursul marilor idei de afaceri: din laborator spre companii sau invers?

Stuart Crainer: O foarte buna intre-bare. Lucram in mod curent in laboratorul de Management Innovation, de la London Business School. Gary Hamel si Julian Birkinshaw s-au apucat sa examineze exact acest tip de chestiuni: cum apare, de fapt, inovatia in management? Ca sa fim sinceri, raspunsul este in mod obisnuit un mix intre noroc si sincronizarea catorva oameni stra-luciti, hotarati sa faca diferenta. Poti sa-ti faci singur norocul daca esti pregatit sa-ti asumi riscuri si sa gandesti original. Din experienta noastra, cei mai multi manageri nu prea au chef sa riste si sa faca schim-bari.

Des Dearlove: In opinia mea, cele mai bune si mai practice idei s-au nascut intotdeauna in realitatea vietii. De aici, ele ajung intr-un spatiu teoretic unde sunt conceptualizate pentru a reveni ulterior in lumea vie pentru testare. Deci parcurg un cerc virtual.

In prima parte a conferintei dv. se va discuta problema autentici-tatii leadershipului. Dv. afirmati ca liderii autentici nu se tem sa-si identifice punctele slabe, alaturi de cele puternice. Ati intalnit astfel de lideri? Ne puteti da cateva nume si exemple ale autenticitatii lor?

Stuart Crainer: A fi un lider autentic inseamna sa fii onest cu tine insuti si cu valorile tale, nu sa prezinti o falsa imagine corporatista sau sa incerci sa-i depasesti pe altii in stilul de leadership. In mod para-doxal, ceea ce invatam cel mai mult de la lideri faimosi ca Nelson Mandela, Bill Gates si Richard Branson este cum sa fim noi insine.

Des Dearlove: Vorbim despre cum se conduce cu onestitate, modestie si curaj, iar asta inseamna sa-ti accepti si slabiciunile si punctele tari. Astfel, de exemplu, am scris o carte despre Richard Branson, fondatorul si liderul de la Virgin Group. El recunoaste cu sinceritate ca a picat proba de matema-tica din scoala generala de cateva ori. Ati putea considera ca aceasta istorie este o problema pentru un sef de companie care trebuie sa inteleaga o balanta contabila. Dar unul dintre lucrurile la care Richard Branson se dovedeste un expert este acela de a se inconjura de excelenti consilieri. Deci, mesajul este ca poate nu straluceste el la matematica, dar are in jur oameni de valoare, lucru care-i permite sa se concen-treze la domeniul in care exceleaza: sa gene-reze idei, sa aibe spirit antreprenorial si sa faca lucrurile sa se intample.

Din cate stiu, fiecare dintre dv. aveti o foarte bogata viata profesionala: sunteti jurnalisti, consultanti, conferentiari, profesori. Care dintre aceste activitati va inspira cel mai mult, este cea mai incitanta si care este cea mai bine platita?

Des Dearlove: Jurnalismul este probabil cea mai interesanta si mai captivanta deoa-rece intalnesc oameni cu adevarat intere-santi de la care am ce invata. Dar presa nu este cea mai generoasa cu salariile, dupa cum bine stiti! Predatul si consultanta te provoaca, dar iti aduc si satisfactie pentru ca ai sansa sa faci diferenta intre teorie si realitate. Iar consultanta este, de data aceasta, bine platita. Prezentarile publice te solicita altfel, poti fi infricosat de ele, dar te incita.

Stuart Crainer: Cel mai bine platit este intotdeauna jobul care iti place cel mai mult si invers. Daca nu-ti place ce faci, nu o sa-ti pui niciodata la treaba cele mai tari competente.