Primul român care a traversat înot canalul Rottnest din Australia: Lucrează în bancă și crede în puterea gândirii pozitive
Bogdan Zurbagiu este primul român care a traversat înot canalul Rottnest, din Australia. Am stat de vorbă cu el despre această aventură (nu e deloc ușor să înoți pe o distanță de 19,7 km, în ape cu curenți puternici și pe o vreme schimbătoare), am aflat ce înseamnă acest sport pentru el și cum se împletește munca de zi cu zi în bancă cu pasiunea lui pentru înot.
Bogdan a făcut înot când era mic și îl percepea mai degrabă ca pe o ocupație: ”Aveam zile în care îmi făcea plăcere și realizam beneficiile acestuia, dar și zile în care aș fi făcut orice altceva (de exemplu, să mă joc, să copilăresc)”.
Ajungând să facă înot de performanță, avea foarte multe antrenamente, de luni până sâmbătă, la un moment dat chiar și nouă pe săptămână. Deci, avea perioade în care practica și 4 ore de sport pe zi. Realiza că timpul investit e important, mai ales când vedea rezultatele în competiții.
Ce lecții a învățat din acea perioada? ”Am învățat ce înseamnă o echipă, ce înseamnă să ai un șef, antrenorul. Multele deplasări, fără familie, ne-au ajutat (pe mine și pe ceilalți copii) să avem mai multă încredere în noi. De asemenea, am învățat că rezolvarea problemelor sau atingerea obiectivelor depinde de noi, copiii de atunci”, mărturisește Bogdan.
Spune că experiențele, inclusiv cea de părinte, îți oferă noi perspective asupra lucrurilor. Este și cazul înotului: ”Poate cel mai important lucru învățat, în care cred și mă ajută enorm în viață, este acela ca obiectivele aparent imposibile pot fi atinse dacă nu te abați de la drum și muncești eficient pentru atingerea lor”.
Cum a fost revenirea în ape după 15 ani?
După o lungă perioadă de antrenamente și competiții, s-a lăsat de acest sport, la care a revenit după 15 ani. Bogdan a reluat contactul cu apa treptat, prin antrenamente variate de triatlon. Spune că înotul este ca mersul pe bicicletă, căci mișcările de bază nu le vei uita niciodată. ”Însă cum omul nu este construit sa simtă apa, acest simț al apei (pe care îl putem numi tehnică) și condiția fizică se dezvolta greu”, explică Bogdan.
Cum e diferit înotul în ape libere față de cel din bazin?
În primul caz, depinzi foarte mult de factori externi: te poți găsi în situații care nu depind de tine, pe care nu le poți controla și trebuie să te adaptezi rapid sau să ai maturitatea să abandonezi, spune Bogdan. Pe de altă parte, înotul în bazin presupune distanțe scurte, față de celălalt, care e pe distanțe lungi.
”Principiul aplicat este similar cu cel din alergare: pregătirea unui alergător de sprinturi este fundamental diferită de cea a unui maratonist: începând cu antrenamentul muscular și cardiac, continuând cu atenția acordată nutriției în perioadele de pregătire și în cursă”.
Bogdan crede că gândirea pozitivă și mintea limpede te ajută enorm atunci când înoți în ape libere: ”Este foarte important să iți controlezi gândurile, să fie pozitive, să vizualizezi sosirea, să parcurgi mental traseul, să înlături orice gând negativ. În general, cel mai mare dușman este propria minte. Mintea limpede este utilă pentru a te adapta, pentru a înțelege starea prin care treci și cum o poți îmbunătăți”, susține Bogdan.
Astfel, antrenamentul presupune perseverență. Consideră că lipsa unor antrenamente frecvente nu aduce niciun rezultat, prin urmare trebuie să îți (re)faci condiția fizică (la sală), să înoți mulți kilometri și să muncești la perfecționarea tehnicii. ”De precizat ar mai fi că somnul și ceea ce mănânci sunt aproape la fel de importante ca antrenamentul pentru refacerea organismului și susținerea antrenamentului. Un alt aspect important ține de pregătirea evenimentului, căci e nevoie să cunoști cât mai multe detalii despre acesta (condiții meteo, traseu, regulament etc.)”, adaugă Bogdan.
Cum a fost la competiția Rottnest Channel Swim din Australia?
De ceva vreme participă la competiții de anduranță. Beneficiază de sprijinul unui antrenor, care îi ghidează pregătirea și îl ajută să își folosească timpul în cel mai eficient mod.
”În funcție de timpul rămas până la eveniment există antrenamente fizice specifice, pornind de la forță și până la rezistența de a înota multe ore fără accidentare, într-un ritm destul de rapid. Pregătirea psihică este mai ușoară, dacă îți faci temele cu privire la următoarea cursă. Știi care îți sunt punctele slabe, unde trebuie să lucrezi. Un exemplu de pregătire psihică, în Australia, a fost să fac snorkeling în bazinul cu rechini. Pornesc de la experiența celor care organizează aceste pachete și faptul că riscul este redus. Practic pregătești situații extreme în condiții de siguranță, pe cât posibil. Eventuale probleme identificate le reglezi din timp, anterior marelui eveniment”, spune Bogdan.
Cât despre competiția Rottnest Channel Swim din Australia, el spune că au fost destul de multe provocări de depășit.
”Nu e ușor să te pregătești iarna, în bazin, pentru o cursă în ocean. Am trecut printr-o răceală și o gripă, care mi-au întrerupt pe alocuri antrenamentele. Întregul eveniment a presupus un efort logistic și financiar fantastic. Am beneficiat de indicațiile antrenorului, de susținerea soției care m-a însoțit în Australia și în cursă, alături de o echipă de suport formată din trei australieni (un caiacist și doi skipperi cu barca), de suportul întregii familii, acasă, care s-au ocupat de copiii noștri. Fără contribuția acestor oameni, n-aș fi putut încerca să îmi ating visul. La toate acestea s-au adăugat încurajările a sute de prieteni și cunoștințe”, mărturisește Bogdan.
Spune că, pentru el, fiecare nouă provocare este o cărămidă în pregătirea sportivă. A ales acest eveniment pentru înotul în ocean, pentru condițiile meteo schimbătoare, curenții nefavorabili (laterali), așa cum urmau să se prezinte ei la o dată și ora fixă (23 februarie 2019, ora 06:00 dimineața), fără niciun drept de apel și de gestionat ca atare.
La ce te gândești în timpul unei curse de anduranță?
La start, Bogdan are un plan în minte, la care a lucrat anterior, pe care trebuie să îl urmărească. Este atent la tehnică și la ceea ce simte, precum și la mediul înconjurător, astfel încât să fie capabil să se adapteze. La un moment dat, apar gândurile negative și îndoiala, dar trebuie să le îndepărteze. ”Atât timp cât organismul îți dă semnalele potrivite, mintea este principalul adversar”, rezumă Bogdan.
Cum se reflectă în jobul din bancă toate energiile și lecțiile pe care le culege din înot?
Sportul, în general, aduce un echilibru în viața profesională și personală a celor care îl practică.
”Pe mine mă ajută să mă concentrez mai bine, să mă organizez, să îmi ating obiectivele și să depășesc mai senin obstacolele zilnice, din viață. Metodele de pregătire, pe care le-am descris anterior (precum pregătirea psihică, cunoașterea traseului, strategia de cursă etc.) pot fi folosite și în viața profesională, nu doar în cea sportivă”, spune Bogdan.
Ce ar trebui să învățăm de la natură?
Bogdan nu recomandă înotul în ape libere în absența unei experiențe anterioare în bazin, iar panica vine de obicei dintr-un start grăbit, o lipsă de încredere în puterile proprii sau niște împrejurări neanticipate. Dacă este vorba de situații în care suntem în mare pericol, atunci trebuie să știm să renunțăm, nu să ne panicăm: ”Eu am o metodă deprinsă din copilărie, referitoare la comuniunea cu apă, de a percepe apa ca pe un prieten, care odată simțită ne asistă în înaintare și nu ca pe un obstacol pe care trebuie să îl îndepărtăm. O luptă cu apă nu te duce nicăieri”, spune Bogdan.
Putem spune că înotul de anduranță ajută la formarea caracterelor? Cum?
Sportul, prin disciplina cerută în pregătire și respectarea regulilor acestuia, ajută la formarea caracterelor. Înotul de anduranță este numai o opțiune dintr-o mare varietate de sporturi.
”Nu sunt la prima încercare de depășire a unor limite, anterior am mai avut o cursă de înot de 27km într-un lac din Italia, am terminat câteva maratoane de alergare (42.2km) și evenimente de triatlon de andurantă (half Ironman). Acest eveniment mi-a întărit încrederea în mine și în faptul că urmez calea potrivită de pregătire, pentru evenimente viitoare mai mari”, explică acesta.
El a traversat canalul Rottnest din Australia în beneficiul fundației Hospice – Casa Speranței, care oferă îngrijire paliativă pentru copii și adulți cu boli limitatoare de viață. Deci, cum e să înoți pentru o cauză în care crezi și să-i ajuți pe alții? ”M-am simțit extraordinar să știu că am reușit să îndrept atenția unui număr ridicat de oameni către o cauză bună și pentru faptul că, cu sprijinul acestor oameni, am reușit să facem o zi următoare mai bună pentru un număr de copii, în nevoie”, răspunde Bogdan.
Sursă foto: Arhivă personală Bogdan Zurbagiu
Citește și: