„Cot la cot” cu roboții. Cum să supraviețuiești în piața muncii din România peste 10–20 de ani

„Mai mult, la un moment dat e posibil să nu mai vorbim despre meserii – la propriu – ci doar despre variate direcții ocupaționale, din moment ce conținutul muncii se va schimba extrem de rapid”, explică Sorin Faur, fondator al companiei Academia de HR. Dar toată această revoluție din piața muncii nu trebuie să ne sperie, pentru că ea va avea și numeroase efecte pozitive. „Transformarea aduce cu sine modificări dezirabile, precum reducerea programului de lucru sau optimizarea mai bună a rezultatelor”, arată Oana Vișan, de la agenția de recrutare Activ Recruitment.

Profesiile repetitive, în pericol de dispariție

Dar care sunt meseriile cu cel mai mare risc de dispariție în următorii 10–20 de ani? Sorin Faur spune că în pericol sunt mai ales activitățile repetitive, fie că e vorba despre cele manuale sau nu. „Acestea vor fi curând automatizate sau făcute de programele de software inteligente, dintr-un motiv simplu: eficiența. Dispariția unora poate fi deja anticipată, în timp ce alte dispariții vor fi consecința sinergiilor pe care acum nici nu le putem prevedea.” Antreprenorul atrage atenția că niciun domeniu de activitate nu va scăpa fără să fie afectat de transformarea tehnologică și că pe listă sunt cu precădere joburile care nu necesită creativitate sau decizii strategice. Cu alte cuvinte, cu cât nivelul de manualitate este mai crescut ori mixul de abilități mai banal, cu atât posibilitatea automatizării este mai mare.

Concret, cine sunt primii vizați de tehnologizarea pieței muncii? Sorin Faur a identificat câteva categorii de profesii despre care nu vom mai auzi în următorii ani: „Casierii și vânzătorii de la magazine (care vor fi înlocuiți cu scanere automate), șoferii (deja amenințați serios de driverless cars), diverși specialiști în marketing online (deja există soluții de marketing automation), traderii (înlocuiți de softuri inteligente de tranzacționare), curierii (posibil înlocuiți de drone sau mașini fără șofer), bibliotecarii (deja pe cale de dispariție acum, când mai toată informația este produsă și consumată digital) și cam toți lucrătorii în textile (există deja mașini complet automate care produc orice produs vestimentar)”.
Printre domeniile care își dau ultima suflare în această perioadă, Oana Vișan adaugă și telemarketingul, contabilitatea, bucătăria din fast-fooduri, construcțiile, agricultura, precum și anumite posturi din sistemul juridic, însă nu partea de avocatură sau procuratură.

Joburile creative și de decizie, cele mai sigure

În contrabalanță, există anumite profesii sigure, cu risc scăzut să dispară și care vor fi la mare căutare și peste 10 sau 20 de ani. „Vor supraviețui joburile care implică abilități creative, cele din domeniul tehnologiei, educației sau din cel medical. Spre exemplu, e greu de imaginat că vom fi vreodată în situația în care să nu avem nevoie de resursa umană ca furnizor de servicii medicale”, explică Oana Vișan. În același timp, completează ea, va fi mereu nevoie de profesori, pentru că activitatea de predare are nevoie de experiența și interacțiunea cu alte persoane, în ciuda tendinței de creștere a cursurilor online. Pe deasupra, avocații și graphic designerii pot să stea liniștiți. Prima categorie pentru că procedurile legale sunt prea nuanțate și interpretabile pentru a fi gestionate de inteligența artificială, a doua deoarece calculatoarele (încă) nu s-au dovedit mai utile decât oamenii în activitățile imaginative.

De asemenea, în anii următori vor rămâne de succes meseriile care implică decizie sau sunt situate în zona serviciilor personale, punctează Sorin Faur. „Nu vor avea probleme proiectanții, inginerii, programatorii IT, oamenii din zona de entertainment, terapeuții, cei care au meseria de coach, sau persoanele cu meserii vocaționale (muzică, arte, cultură). Evident, vor supraviețui și foarte multe activități de consultanță, unde e nevoie de soluții inovative, flexibile, mereu adaptate timpului, diverse ocupații din business și tot ce înseamnă management și leadership, pentru că oamenii vor dori întotdeauna să conducă și să ia decizii. Nu în ultimul rând, va rămâne în viață tot ce înseamnă știință și cercetare”, mai spune antreprenorul.

Una peste alta, aptitudinile de care va fi nevoie în piața muncii din viitorul foarte apropiat sunt extrem de complexe. „Vor fi necesare flexibilitatea cognitivă (capacitatea de a asocia idei), abilitățile de negociere, de coordonare, capacitatea de a raționa și a lua decizii, de a rezolva probleme și inteligența emoțională, care poate influența comportamentul și interacțiunea cu ceilalți”, subliniază Oana Vișan.

Strategii de supraviețuire în piața muncii

În acest context, pentru românii (și nu numai) ale căror meserii vor dispărea va fi destul de complicat să supraviețuiească în noua piață a muncii. Mai cu seamă pentru cei aflați la mijlocul carierei, adică destul de departe de prima tinerețe profesională, dar și de vârsta pensionării. Însă există soluții pentru ei? Da. „Reconversia profesională, dezvoltarea abilităților existente, reșcolarizarea – specializarea în anumite domenii sau lansarea unor business-uri în domeniul tehnologiei. Capacitatea de adaptare la noile cerințe va contura viitorul persoanelor de 40–50 de ani afectate de schimbări. E o luptă din care pot ieși învingători, dar și învinși”, explică Oana Vișan. Sorin Faur spune că unele soluții vor fi oferite chiar de angajatorii care țin să își păstreze oamenii de valoare, cărora le vor oferi constant programe de recalificare. „Dar cel mai important este să ai grijă de tine însuți. Pe măsură ce anumite domenii își pierd relevanța, e bine să te pregătești și să te reorientezi. Din timp, ca să ai opțiuni mai târziu. Astăzi, oricine poate învăța rapid o nouă meserie, inclusiv online”, adaugă el. Primul pas pentru cei aflați în pericol este să se decidă ce (altceva) să facă, după care să deprindă efectiv noua profesie.

În același timp, și tinerii de azi trebuie să se orienteze în concordanță cu proiecția viitorului, dacă vor să își găsească job peste 10–20 de ani. Chiar dacă nimeni nu știe exact cum se vor desfășura lucrurile, trendurile actuale sunt un indicator de luat în seamă. „Multe domenii/profesii nici nu vor putea fi studiate la facultate, pentru că nu există asemenea specializări. Așa că vor fi extrem de importante cursurile online de scurtă durată și materialele disponibile digital. Educația de lungă durată nu prea are cum să țină pasul cu schimbările rapide, din cauza barierelor birocratice: schimbarea programei trebuie aprobată, trebuie să existe profesori, posibili studenți… ”, precizează Sorin Faur. El îi sfătuiește pe liceenii de azi să se orienteze cât mai bine între ce le place și lista domeniilor care vor fi căutate în viitor. „Restul se va ajusta din mers prin programele de scurtă durată. Cu excepțiile de rigoare (medicina, spre exemplu), nu o să mai conteze deloc ce facultate ai terminat, ci ce știi să faci”, încheie antreprenorul.

Riscurile psihologice pentru cei care nu-și mai găsesc locul în piața muncii

Pe timpul procesului de recalificare profesională pot apărea însă diverse piedici, mai ales de ordin psihologic, precum pierderea încrederii în sine și în abilitățile profesionale, după cum menționează Oana Vișan. „Pentru a putea trece peste aceste obstacole e nevoie de determinare și un anumit grad de maturitate. Motivația cea mai bună e că, pe parcursul reconversiei profesionale, îți descoperi noi talente și capacități utile în viața profesională.”

Partea bună e că nimeni nu trebuie să treacă singur prin aceste schimbări: există consilieri și specialiști în carieră care te ghidează să iei decizii corecte și să apelezi la resursele disponibile. Mara Rădulescu, psihoterapeut integrativ în supervizare, atrage atenția că reacția față de dispariția profesiei și implicit pierderea jobului depinde de starea psihică a fiecăruia. „Poate fi doar un hop peste care treci ușor sau se poate transforma într-o traumă sau depresie. Indiferent de categoria de vârstă, lucrurile vor lua o întorsătură negativă dacă persoana în cauză percepe toată situația personal. Mă refer la negarea realității și alunecarea spre extreme – aruncarea vinei fie spre ceilalți, fie exclusiv pe propria persoană.”
Mara Rădulescu afirmă că, pentru a depăși această criză în carieră, cei care nu își mai găsesc locul în piața muncii trebuie să acționeze în consecință și să se adapteze noilor cerințe printr-o reconversie profesională. „Pentru a face schimbări majore și benefice e nevoie de curaj. În cazul în care există un blocaj – conștient sau nu – și lipsește curajul, vizita la terapeut poate ajuta la redescoperirea propriilor resurse”, mai spune psihoterapeutul.

Pe de altă parte, viitorul în care oamenii vor munci „cot la cot” cu roboții va duce la apariția unor noi stări emoționale, avertizează Mara Rădulescu. „Dacă într-un colectiv vorbim despre 10% roboți și 90% oameni, atunci nu vor fi mari probleme, mai ales că asta se întâmplă deja în multe fabrici. Dar, dacă vorbim despre procente inversate – 10% oameni și 90% roboți –, e foarte probabil ca oamenii care vor lucra în acest tip de mediu automatizat să simtă că nu aparțin. Nu vor avea cu cine să lege relații de colegialitate semnificative și vor simți că nu sunt îndeajuns de buni, pentru că inevitabil se vor compara cu «colegii» lor roboți.”

Articol preluat din numărul 242/noiembrie 2017 al Revistei CARIERE. Pentru detalii legate de abonare, click AICI