40% dintre joburile de pe piața muncii din România pot fi automatizate

Institute for the Future, un grup nonprofit de cercetare strategică din cadrul Institutului de Cercetare al Universității din Phoenix, a identificat, în cadrul studiului Future Work Skills 2020, o serie de abilități de care vom avea nevoie și care vor fi obligatorii pentru a ne asigura un job în viitor.
Robotica și ingineria se dezvoltă rapid, computerele au evoluat din ce în ce mai mult și pot colecta și procesa date despre orice, iar multe dintre meseriile actuale vor fi preluate de mașini. De aceea, spun cercetătorii americani, va fi nevoie de gândire analitică, pentru că, mașinile sunt capabile să facă din ce în ce mai multe lucruri, dar va fi nevoie în continuare de oameni care să aibă capacitatea de a înțelege în profunzime un subiect sau alte aspecte mai complexe care nu pot fi procesate de un computer.
De asemenea, pentru că trăim într-o lume foarte conectată, vom avea nevoie de o capacitate mare de adaptare, de inteligență socială, pentru că roboții nu vor avea abilitatea de a înțelege inima și mintea umane. Mai mult, va fi nevoie de competențe interculturale, deoarece companiile sunt din ce în ce mai multinaționale.
Nu în ultimul rând, va fi extrem de important să ne dezvoltăm abilitatea de a lucra cu cantități mari de date și de a înțelege conexiunile informațiilor primite. Pentru că până în anul 2020 se prevede o creștere a celor care vor lucra ca freelanceri, raportul american vorbește și despre self-management, cum să îți gestionezi timpul, banii etc.

EFECTELE TEHNOLOGIZĂRII ÎN ROMÂNIA

Ce spun specialiștii în recrutare de pe piața muncii din România despre aceste aspecte?
Sorina Donisa, CEO APT Group, spune că mașinile au început să preia din atribuțiile oamenilor încă din era industrială, din anii 1800, și totuși există încă fabrici în care, chiar dacă gradul de tehnologizare este foarte mare, sunt mulți oameni care controlează mașinile. „România a suferit o schimbare demografică majoră, din cauza plecării forței de muncă în străinătate, și vedem că există cerere de forță de muncă. Din păcate, piața nu oferă suficiente resurse, în special calificările cerute. De asemenea, vedem că activitățile repetitive, administrative sunt preluate de programe informatice, însă această trecere de la manual la digital a dus la o creștere exponențială a cererii de competențe digitale. Practic, au apărut industrii noi la care nici nu visam acum 20 de ani”, spune Sorina Donisa.
De exemplu, acum 25 de ani, când existau centrele de calcul, nimeni nu se gândea că fiecare tânăr va avea propriul calculator sau smartphone care să îl conecteze cu prieteni la mii de km distanță sau că poate lucra din propria sufragerie pentru corporații de peste Ocean.
Opinia CEO-ul APT Group este întărită de Maria Hoștiuc, Senior IT&C Recruitment Consultant & BrainSchool Program Manager Brainspotting, care spune că despre înlocuirea oamenilor cu roboți s-a vorbit încă de la prima revoluție industrială și se va vorbi în continuare, deoarece omul trăiește sub imperiul fricii că roboții îi vor lua locul. „Tehnologia nu ne este dușman sau rival. Dimpotrivă, fiecare, în profesia pe care o are, trebuie să știe să se folosească de tehnologie pentru a i se ușura munca de zi cu zi.”

DOUĂ SCENARII

În fapt, când vine vorba despre roboți versus oameni pe piața muncii, se discută mereu despre cele două scenarii pe care le amintește și Corina Bianca Gonteanu, manager marketing și comunicare, ManpowerGroup România.
Primul ar fi legat de dispariția anumitor joburi – care ar fi înlocuite de tehnologie –, dar și de apariția unor noi locuri de muncă, generate de nevoia de a concepe, menține și gestiona aceste noi tehnologii. „Între cele două efecte va exista probabil un decalaj, iar dezbaterea despre amploarea înlocuirilor versus cea a locurilor de muncă nou-apărute, precum și despre durata intervalului dintre dispariția unor locuri de muncă și apariția altora noi este încă în toi, fără concluzii irefutabile”, spune Corina Gonteanu.
Al doilea scenariu este legat de modificarea conținutului sau naturii unor ocupații și activități care nu vor fi înlocuite, ci transformate de automatizare. Mașinile pot prelua anumite sarcini, degrevându-l pe om pentru alte activități, dar obligând, de asemenea, la acumularea de cunoștințe și abilități privind lucrul cu tehnologia.
„Există cercetări care spun că, la nivelul actual de tehnologie, cam 5% dintre ocupații ar putea fi complet automatizate, dar în aproape două treimi din rest, 30% dintre activitățile care compun unele ocupații în prezent vor putea fi automatizate”, adaugă Corina Gonteanu.
Consensul actual este – atât în primul scenariu, cât și în cel de-al doilea – că cele mai susceptibile la automatizare sunt joburile și activitățile procedurizate și de rutină, cele care necesită un aport cognitiv sau social redus, fie că este vorba despre muncă manuală sau despre interacțiuni cu oamenii mediate de calculator și bazate pe un flux (workflow).
Managerul de marketing și comunicare al ManpowerGroup România spune însă că, în ceea ce privește țara noastră, provocarea este faptul că alte studii, cum ar fi World Development Report al Băncii Mondiale, arată că circa 40% dintre locurile de muncă din România ar putea fi automatizate, cifră ce reflectă cel mai probabil o pondere consistentă a activităților și ocupațiilor cu aport cognitiv redus în economia românească.

JOBURI MAI PUȚINE SAU NU ?

Este cert că tehnologizarea, robotizarea au dus și vor mai duce la schimbări, dar, așa cum precizau și cercetătorii americani, nu este vorba neapărat despre numărul de joburi, ci despre natura lor, despre abilitățile necesare celor care își vor căuta un loc de muncă în următorii ani. „Nu cred că îngrijorarea trebuie să fie că activitățile făcute în trecut de oameni sunt înlocuite acum de mașini și calculatoare. Întrebarea este dacă noile industrii și joburi înalt calificate găsesc forța de muncă necesară pe piață. Schimbarea care ne afectează este cererea mai mare de forță de muncă înalt calificată, cu competențe în digital, creativitate, informatică, interacțiune umană, management, în detrimentul cererii de forță de muncă brută, fără calificare”, spune Sorina Donisa.
În acest context, putem spune că orice activitate care poate fi standardizată va fi preluată de mașini sau softuri, însă activitățile care îmbină judecata complexă, decizia umană, necesitatea interacțiunii, empatiei umane vor continua să fie îndeplinite de persoane care utilizează tehnologia pentru a câștiga un plus de performanță. După cum explică Sorina Donisa, este vorba despre serviciile medicale, consultanță, turism etc. „În viitor munca va presupune creație, inovație, gândire, interacțiune, înțelegere profundă a clienților, a nevoilor lor umane și de business”, este de părere și Elena Alina Dăneasa, Specialist Relații Publice BCR.

ABILITĂȚILE VIITORULUI
În ceea ce privește abilitățile de care au nevoie oamenii pentru a fi productivi, accentul cade acum pe așa-zisele hard skills, acele cunoștințe și competențe specifice domeniului și ocupației, dar se observă deja o importanță în creștere acordată abilităților personale și interpersonale, din ce în ce mai cerute în anunțurile de angajare și în procesele de recrutare și selecție, chiar și din domeniul tehnologiei. „E o consecință firească a felului în care se transformă lumea muncii: tehnologii care evoluează constant și domenii noi care apar într-un timp scurt care necesită adaptabilitate, capacitatea de a învăța rapid lucruri noi și de a le aplica practic, chiar fără un model. Volumul de informație din ce în ce mai mare accentuează nevoia de capacitate de sinteză și de analiză, penetrarea tehnologiei în activitățile cotidiene obligă la cunoașterea și disponibilitatea de a lucra cu aceasta”, spune Corina Gonteanu. Cercetările ManpowerGroup pe alte piețe în 2014 și 2015 arată că peste 60% dintre caracteristicile care definesc „talentul” în accepțiunea angajatorilor ține de aceste soft skills care permit unui angajat, precum și unui antreprenor să aibă rezultate chiar și într-un mediu în schimbare.

Principalele abilități care vor fi „exploatate” de către oameni:
– inteligența socială (acel networking pe care uneori îl facem deja involuntar);
– gândirea adaptabilă la diverse situații (unele poate fără precedent);
– competențe de comunicare multiculturală;
– gândirea computațională (abilitatea de a filtra un volum mare de date și de a trage concluzii din acestea, de a le traduce în pattern-uri);
– abilitatea de a ne alinia la ceea ce numim „new media”;
– transdisciplinaritatea (extinderea zonelor de competențe și în alte discipline, altele decât cele în care ne-am format academic sau profesional).

(sursa: Brainspotting)

Acest articol a apărut în numărul 227 al Revistei CARIERE.