Back in business

Cristina C. a profesat, pana in urma cu 3 ani si cateva luni, ca interpret. Nu e genul care a terminat o facultate de limbi straine, s-a angajat intr-o firma de traduceri si a acceptat apoi orice contract ii pica in mana. Dupa examenul de licenta, a intrat la masterat (unde a studiat, ca si in facultate, engleza si franceza). In paralel, s-a inscris la cursurile Institutului „Cervantes“ si, dupa mai putin de un an si jumatate, si-a luat certificatul de cunoastere optima a limbii spaniole, apoi a inceput sa studieze limbile germana si araba. Acum are in biblioteca si diploma Institutului „Goethe“ si continua sa urmeze cursurile de araba. Doar din pasiune, insa. Asta, pentru ca, desi castiga mult peste media din meseria sa (3 000 – 4 000 de euro lunar), profesand deja in patru limbi, dupa ce a nascut, in aprilie 2008, prioritatile au inceput, pas cu pas, sa i se schimbe. Din dorinta de a fi o mama „de moda veche“, a invatat sa lucreze si sa croseteze, initial doar caciulite si accesorii pentru fetita sa, ulterior s-a specializat si, in cateva luni, le oferea cadouri mamicilor-prietene: jachete si rochite hand-made pentru cei mici.

Aproape peste noapte s-a trezit ca are un mini-business, care nu avea nicio legatura cu ceea ce studiase si profesase timp de aproape un deceniu. Intre timp, si-a unit fortele cu o prietena, fosta colega de liceu, fost coordonator de vanzari intr-o companie de consultanta. Dupa un scenariu similar cu al Cristinei, aceasta si-a deschis, la un an de cand nascuse, un magazin de jucarii si accesorii pentru copii, atat noi cat si vintage. Ambele castiga mult mai putin decat inainte de sarcina, insa declara la unison ca nu regreta alegerea facuta, lucru care, mai important decat orice satisfactie profesionala, le ofera sansa de a sta aproape non-stop cu copiii. „Din fericire, cazul meu e unul fericit“, spune Cristina, „in final, daca voi simti vreodata ca nu sunt multumita financiar, ma pot oricand intoarce la meseria de baza. Sansele reale sa fac asta? Cam 5%, probabil.“

„M-am simtit ca la un nou loc de munca“

Intoarcerea la serviciu dupa o perioada indelungata de stand by este, probabil, mai grea acum decat oricand. Chiar daca, aparent, contextul economic nu are prea mult de-a face cu adaptarea psihologica, toate companiile au suferit de pe urma crizei, ceea ce a dus la modificari drastice in privinta mediului de lucru, a salarizarii si a structurii colectivului. „La inceputul lui 2010, am avut un accident grav de masina, practic am fost aproape spulberati de un tir. Pentru mine, urmarile au fost dezastruoase: fractura de bazin si de omoplat si patru coaste rupte. A urmat o perioada indelungata si dureroasa de recuperare, in care mi s-a interzis sa merg la serviciu“, spune Alina S., angajata a unuia dintre marile lanturi de farmacii din Romania. „Nu pot sa ma plang, la birou am gasit intelegere si nu a comentat nimeni ca am stat aproape opt luni in concediu medical. Insa temerea mea cea mai mare era ca riscam sa nu ma pot pune la punct cu toate noutatile care aparusera intre timp in domeniul meu.“ Recunoaste ca era ingrijorata doar cu privire la noile medicamente aparute, si mult mai putin de mediul de lucru, desi nu tinuse decat sporadic legatura cu fostele colege. Insa, „odata intoarsa, m-am simtit efectiv ca la un nou loc de munca. Intre timp, se desfiintasera farmacii, fusesera dati afara oamenii cu care colaboram anterior, eu fusesem mutata in alta unitate, cu colegi noi. Si m-am trezit si cu un salariu cu aproape 25% mai mic.“

Traininguri pentru revenirea la birou

In Occident, cu precadere in Marea Britanie, Spania si Belgia, exista zeci de programe de training destinate celor care se pregatesc sa revina in viata profesionala, publicul-tinta fiind format majoritar din femeile care sunt pe punctul de a se intoarce din concediul de maternitate, dar si din angajatii care isi reiau lucrul dupa cateva luni sau, pe alocuri, cativa ani de concediu sabatic. „Daca nu ati mai trecut pe la serviciu de o buna bucata de vreme si perspectiva intoarcerii va infricoseaza, va asteptam la cursurile noastre. Promitem sa va redam increderea de sine de care aveti nevoie in aceasta etapa!“ Asa suna anuntul de promovare al cursului „Back to work!“, realizat de una dintre marile companii britanice de training, Reed Learning. Majoritatea programelor de acest tip ofera atat ajutor psihologic, cat si cursuri de hard skills, in ideea ca, dupa cum promite cursul Marks & Start (realizat de compania britanica de textile Marks & Spencer), „indiferent daca ati lipsit din campul muncii sase luni sau sase ani, la intoarcere veti observa ca lucrurile s-au schimbat, asa ca, pe de o parte, trebuie sa va puneti la punct cu noile modificari, pe de alta, sa va recapatati increderea ca nu veti intampina probleme atunci cand va veti reapuca de treaba.“

In Romania, tipul acesta de programe lipseste cu desavarsire din oferta furnizorilor de training, in ciuda faptului ca perioada concediului postnatal oferit in Romania este printre cele mai extinse din lume. La noi, cursurile care se apropie cel mai mult de acest profil sunt cele destinate somerilor si persoanelor inactive, cum este cazul proiectelor finantate din fonduri europene „Integrare pe piata muncii a somerilor de lunga durata, persoanelor inactive si a persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca“ (dezvoltat de agentia de presa Mediafax), „Construieste-ti viitorul pas cu pas“ (definit de organizatorul Ascendis Consulting drept „un program-pilot de crestere a nivelului de angajabilitate al persoanelor afectate de criza economica“) sau „Masuri active de ocupare pe o piata a muncii in continua schimbare“ (implementat de Succes Human Resources TGM). In general, insa, cursurile de acest tip sunt ocolite de persoanele cu studii superioare si experienta profesionala de ani buni in spate, care au luat o pauza in cariera din proprie vointa, nu pentru ca au primit instiintarea de disponibilizare. In alta ordine de idei, un alt cusur al acestor programe este ca sunt, in general, destinate exclusiv locuitorilor din zona Bucuresti-Ilfov (de altfel, regiunea cu cel mai mic somaj din tara, de departe).

Asadar, daca simtiti ca aveti nevoie de un sprijin inainte de intoarcerea la munca, in tara nu prea aveti optiuni. Partea buna e ca, daca va surade participarea la un asemenea curs, puteti alege unul dintre programele internationale, majoritatea fiind disponibile, contra unor sume modeste, online. Si, in acelasi timp, sa va activati toate contactele, relatiile si recomandarile posibile, astfel incat sa puteti reintra in forta pe… terenul de business.

Dintre femeile din Europa Centrala si de Est care au fost in concediu de maternitate nu se mai intorc la acelasi loc de munca, potrivit anchetei privind echilibrul intre viata privata si cea profesionala, realizata in 2009 de oficiul de statistica al UE, Eurostat.

Concediul sabatic, intoarcere cu nabadai

In ultimele doua decenii, peste o cincime din companiile britanice au inclus in strategia lor de resurse umane conceptul de concediu sabatic, oferit angajatilor cu vechime, din functii de conducere sau cu posturi care implica responsabilitate crescuta. Perioada in care acestia pot lipsi de la locul de munca variaza, cel mai adesea, intre doua luni si un an. In Romania, sintagma de concediu sabatic tine in continuare de sfera exoticului, iar cei care decid totusi sa-si faca bagajele si sa plece in lume, pentru a-si trai viata fara grija serviciului, o fac cel mai adesea fara niciun sprijin din partea angajatorului, urmand ca la intoarcere s-o ia de la zero. „Cei care opteaza pentru acest tip de „evadare“ trebuie sa realizeze ca, la intoarcere, nu vor lua lucrurile de unde le-au lasat. In contextul economic actual, angajatii care lipsesc de la job au multe de pierdut, iar ipoteza e valabila chiar si in cazul celor mai performanti dintre ei. De altfel, nu-mi amintesc prea multe cazuri in care companiile sa fi pastrat pozitia angajatului plecat in sabatic“, spune Minola Jac, manager de marketing al companiei de resurse umane GI Group. Gaseste si o parte buna in aceasta optiune: „Odata ce ai decis sa iei o pauza de un an, sa zicem, cel mai probabil nu vei vrea sa te intorci la mediul de lucru din care ai plecat. Prin urmare, de regula, cei mai multi angajati aflati in aceasta situatie devin, la intoarcere, freelanceri sau isi lanseaza propriul business.“

Nicio pauza fara munca

Adrian Stanciu (foto), CEO, Smartree

Este cunoscut faptul ca pauzele de cariera reprezinta ruperi de ritm in activitatea profesionala, perioade in care persoana respectiva nu mai este la curent cu evolutia companiei sau a domeniului in care lucra.

Pentru persoanele care se intorc din concediul de maternitate, reintegrarea este mai usoara, avand in vedere ca angajatorul nu mai poate restructura pozitia si are obligativitatea de a asigura continuitatea acesteia, cel putin pentru o perioada de sase luni. Deoarece ritmul in care se lucreaza la ora actuala in companii este unul foarte alert, cantitatea de informatii pe care o asimileaza un angajat in fiecare zi este extrem de mare. Din acest motiv, persoana care revine la locul de munca trebuie sa faca toate eforturile pentru a recupera rapid pe partea de informare, fie ca vorbim despre noutati legate de job in sine sau despre schimbari in structura organizationala.

Luand in considerare contextul economic actual, pot exista situatii in care pauzele intre job-uri sunt involuntare. In aceste cazuri, este indicat ca persoana respectiva sa ramana conectata la mediul de lucru cat se poate de mult, sa incerce sa mentina legatura cu oamenii din zona sa de activitate, incepand de la colegi si continuand cu restul specialistilor din domeniu. De asemenea, pentru persoanele care sunt in cautarea unui nou job dupa o perioada mai lunga de pauza, recomand folosirea acestui interval fie pentru specializari in domeniul de activitate, fie pentru diverse initiative antreprenoriale sau implicare in activitati de voluntariat. Multi angajatori privesc cu rezerva candidatii care au intervale mari de pauza nejustificate intre joburi.

In acelasi timp, observ ca o solutie din ce in ce mai populara devine demararea de proiecte de munca temporara, angajament care are avantajul ca acopera pauza dintre job-uri si, in acelasi timp, tine angajatul conectat la mediul profesional.