Ce compromisuri fac managerii pentru un job?

Anul 2010 anunta deschiderea unei noi etape in recrutare si selectie: se manifesta o tendinta de echilibrare a nevoilor angajatorilor cu cele ale viitorilor angajati, „o decelare intre valoarea profesionala autentica si valoarea de piata de la un moment dat”, cum o numesc specialistii in piata muncii.

Amintirea vremurilor bune

Potrivit Mihaelei Stoenescu, Director Executiv la Loyalia, in anii trecuti, pe fondul cresterii nevoii de angajare, „a scazut calitatea umana in procesului de selectie a personalului in detrimentul cantitatii”. Astazi, intr-un context economic diferit, accentul cade preponderent pe capacitatea de a genera rezultate si valoare adaugata in conditii de presiune. Acesta fiind contextul, un manager cu vechime intr-o corporatie, chiar daca are nostalgia vremurilor bune, are maturitatea evaluarii diferentei dintre „to be in business” versus „renuntarea la beneficii”.

Specialistii in recrutare considera ca un middle manager aflat in cautarea unui nou job isi va asuma, in astfel de imprejurari, riscul de a negocia in termeni inediti pentru el un nou contract. Aceasta fie pentru ca vine dintr-o industrie care a trecut prin restructurari masive, fie pentru ca a acumulat un complex de factori care il determina sa faca o schimbare profesionala.

Vremea compromisurilor

„Aproape fara exceptie, managerii romani au fost dispusi sa renunte la diverse beneficii pentru a traversa criza, pastrandu-si astfel locul de munca”, confirma Samantha Lake Crocker, Managing Partner Barnett McCall Recruitment. Printre primele avantaje la care s-a renuntat s-au numarat recompensele salariale (prime mai reduse sau chiar deloc), bonurile de masa, abonamentele la sala sau pachetele de infrumusetare (abonamente spa). Au fost restrictionate si cotele de benzina/motorina. „Managerii au fost dispusi sa ramana cu acelasi salariu, au acceptat micsorari ale veniturilor (20-30%) si, in unele situatii, au acceptat concediul fara plata (in cele mai multe cazuri, acesta fiind de cel mult doua saptamani). In plus, multi manageri au fost nevoiti sa se impace cu trecerea de la contractul de munca (pe perioada nedeterminata) la PFA, ca modalitate legala de desfasurare a activitatii.”

Precautie in acceptarea ofertelor

Ca urmare a inrautatirii pietei de munca, prima reactie a oamenilor a fost precautia. Acum se gandesc de doua ori inainte de a accepta un alt post in alta companie. In plus, candidatii sunt mai deschisi fata de niveluri salariale mai scazute decat in 2008. Lista de beneficii nu mai este nici pe departe un factor determinant in decizia de acceptare a pozitiei, ci mai degraba siguranta pozitiei. In conditiile in care oferta salariala nu este foarte atractiva, brandul de angajator este exploatat la maximum de companii. „Eu nu cred ca un manager inclus pe lista de disponibilizari a unei companii poate fi pastrat daca renunta la anumite beneficii. Aceasta trebuie sa fie doar o parte din flexibilitatea pe care o demonstreaza. Decizia poate fi schimbata doar daca managerul respectiv reuseste sa isi demonstreze utilitatea si valoarea pentru compania respectiva”, sustine Sorina Donisa, CEO la APT. De exemplu, in conditiile in care in anul 2009 foarte multe companii au pus accentul pe strategia de vanzari, unii manageri au fost pusi in situatia de a trece din pozitia de coordonator al unei activitati pur operationale la o activitate de vanzari propriu-zisa si asta intr-un timp relativ scurt. Pe de alta parte, in industriile afectate serios de criza, in care vanzarile au scazut cu peste 50%, unii manageri de vanzari au ales sa desfasoare o activitate de tip „credit and collection” si mai putin activitate de vanzari.

Ce mai taie companiile?

Desi nu s-a intalnit cu situatii concrete ale unor manageri dispusi sa renunte la vreun beneficiu in schimbul pastrarii postului, Liliana Mihai, Director de Resurse Umane la Human Gest, sustine ca atunci cand se ajunge la solutia concedierii nu mai e loc de „ajustat” beneficii. De altfel, in cazuri de genul acesta, oricine ar fi deschis sa renunte la prime pentru pastrarea locului de munca. „Daca as fi pusa in situatia de a realiza o lista a compromisurilor de criza care se fac in companii, acestea ar fi impartite in «radicale» si «acceptabile». Cele «radicale» ar fi micsorarea salariilor, indrumarea disponibilizatilor catre o agentie de somaj si reducerea timpului de lucru. Cele «acceptabile» ar cuprinde: anularea bonusurilor de performanta si a altor beneficii, efectuarea de ore suplimentare benevole, preluarea de responsabilitati noi sau cumularea mai multor functii, cresterea ritmului de munca si relocarea in provincie”, subliniaza ea.

La vremuri noi, strategii noi… Cu siguranta aceia care vor fi flexibili si vor privi compromisurile ca pe o forma de adaptare la mediu vor avea sanse mai mari de supravietuire in organizatii.

Treptat, pe parcursul lunilor, angajatorii au tot taiat din beneficii. Au disparut din pachetele de beneficii trainingurile, abonamentele la sala, deconturile de toate tipurile, bonurile de masa, asigurarile medicale, bonusurile de performanta sau chiar masina de serviciu. Interventiile de genul reducerii salariului pe cartea de munca (scadere cu 5% pana 20%, in functie de pozitia in organigrama) sau chiar de renuntare la cartea de munca in favoarea unor alte variante legale de plata a compensatiei, se numara printre masurile extreme luate de unii angajatori.

Studiu de caz

„A.B. este Key Account Manager intr-un departament de vanzari al unei companii multinationale din domeniul FMCG. Organigrama acestui departament este compusa din Sales Manager, National Key Account Manager, Key Account Manager si Key Account Representative. Timp de doi ani, A.B. a ocupat pozitia de Key Account Representative, iar datorita performantelor obtinute, a fost promovat pe pozitia de Key Account Manager, pozitie pe care o ocupa si in prezent, de circa trei ani. Anul 2008 a fost o perioada in care cariera lui A.B. se afla in plina ascensiune. In acest an, a fost anuntat de catre persoana care ocupa pozitia de Sales Manager ca va fi promovat pe pozitia de National Key Account Manager, promovare care a venit cu un pachet mult mai substantial decat cel anterior (salariu cu 25% mai mare, bonus, masina, laptop, telefon, asigurare medicala si asigurare de viata pentru el si pentru familia sa, abonament la sala, tichete de masa) si cu asigurarea ca in scurt timp va deveni Sales Manager.

Anul trecut, in contextul economic mondial, cariera lui A.B. se afla in acelasi stadiu, dar cu un pachet mult diminuat decat cel din anul precedent din cauza politicii de cutting costs (acelasi salariu fara perspectiva de a fi marit, scaderea bonusului, folosirea masinii in limita unui numar redus de kilometri, folosirea telefonului in limita unui numar redus de minute, asigurare medicala si asigurare de viata doar pentru el, nu si pentru familia sa, taierea abonamentului la sala) si cu dorinta de a-si mentine actuala pozitie.

Anul acesta, pe langa presiunile din mediul economic, a aparut un nou factor: preluarea companiei in care lucreaza de catre un fond de investitii, preluare care va produce destul de multe schimbari in organigrama. Deja au inceput sa circule zvonuri ca departamentul de vanzari va fi restructurat si ca pozitia de National Key Account Manager va fi eliminata. Singurul aspect care il preocupa acum pe A.B. este pastrarea locului de munca, chiar daca acest aspect va implica revenirea pe pozitia de Key Account Manager si ajustarea pachetului conform noii pozitii”.