Companiile din România au mărit salariile peste estimări ca să atenueze problema deficitului forţei de muncă – studiu

În primele opt luni din 2018, salariile din mediul privat au crescut ușor peste nivelurile planificate. Mai exact, e vorba de un avans de 6,4%, în medie.

Creşterea este mai mare față de cea planificată, de 5,7%, potrivit celei de-a 20-a ediții a studiului salarial și beneficii PayWell, realizat de PwC România.

Creșteri salariale peste media pieței s-au produs în industrie (8,9%) și în retail (6,7%). În același timp, sectorul bancar (5,4%), leasing-ul (4,6%) și industria farmaceutică (4,8%) înregistrează creșteri mai mici decât media, dar depășesc totuși procentele bugetate anterior.

În ceea ce privește categoriile de personal, cele mai mari creșteri ale salariilor au fost înregistrate de muncitori/operatori (calificați și necalificați), de 7,7%. Dintre toate categoriile de personal analizate, nivelurile de conducere au avut cele mai mici creșteri ale salariilor, puțin sub 6%.

Comparativ cu edițiile anterioare ale studiului PayWell, creșterile salariale păstrează o traiectorie ascendentă. Creșterea medie a fost de 3,7% în 2016 și de 5,1% în 2017. Toate sectoarele analizate au înregistrat creșteri mai mari decât în ​​2017. Cu toate acestea, sectorul bancar se evidențiază cu o rată de creștere mai mult decât dublă față de 2017 (5,4% în 2018, față de 2,1%).

Ritmul accelerat de creștere salarială este determinat și de fluctuația ridicată a personalului. Rata medie a fluctuației de personal (plecări voluntare) a fost de 17,4% în 2018, cu aproape 4 puncte procentuale mai mare decât în ​​2017.

„Creșterile salariale peste medie reprezintă unul dintre stimulentele utilizate de companii pentru a atenua problema deficitului forței de muncă. În plus, vedem o creștere semnificativă a salariilor lucrătorilor din producție și din sectorul hotelier, în timp ce sectoarele de retail și cel bancar rămân în urmă ca nivel de evoluție salarială. Problemele cu care se confruntă în prezent piața forței de muncă din România au cauze mai profunde și sunt potențate de emigrație și lipsa corelării dintre sistemul de educație și cerințele economiei“, a declarat Daniel Anghel, Liderul Departamentului de Consultanță fiscală și Juridică, PwC România.

Studiul a fost realizat în perioada ianuarie-august 2018. Raportul analizează 97 de companii din sectoarele bancar, leasing, farmaceutice, produse industriale, retail și hoteluri.

DEFICITUL DE FORŢĂ DE MUNCĂ DIN ROMÂNIA

Un alt raport arată criza forţei de muncă din ţara noastră.

81% dintre angajatorii din România întâmpină dificultăţi în ocuparea posturilor vacante, potrivit ediţiei 2018 a Studiului ManpowerGroup privind Deficitul de Talente, sondaj la care a răspuns un eşantion reprezentativ de 625 de angajatori.

Dificultăţile de ocupare a posturilor vacante sunt mai răspândite decât în trecut, ponderea angajatorilor români care întâmpină asemenea greutăţi fiind cu 9 puncte procentuale peste cea raportată în ediţia 2016/2017 a Studiului privind Deficitul de Talente, când 72% dintre angajatorii români spuneau că sunt afectaţi de acest deficit. Răspândirea dificultăţilor variază în funcţie de dimensiunea organizaţiei, acestea afectând 9 din 10 organizaţii mari, cu peste 250 de angajaţi (91%), dar doar 67% dintre micro-organizaţii, adică organizaţii cu mai puţin de 10 angajaţi.

Nu doar ponderea angajatorilor afectaţi este mai mare decât în trecut, depăşind toate valorile raportate în cei 10 ani de studiu în România (2008-2018), ci şi gradul de dificultate în ocuparea posturilor este sporit, 36% dintre angajatori indicând că le este mai greu să angajeze oameni decât în 2016, iar 56% considerând că gradul de dificultate este similar.

Numai 6% consideră că le este mai uşor să găsească oameni decât în trecut. Potrivit angajatorilor, principalele cauze ale dificultăţilor sunt numărul insuficient de candidaţi disponibili pe piaţă (41%), lipsa de cunoştinţe profesionale specifice (aşa-numitele hard skills) (22%) şi lipsa experienţei necesare pentru postul vizat (16%). 15% dintre angajatori spun că aşteptările financiare ale candidaţilor sunt mai ridicate decât oferta.