Costuri, forță de muncă, realități: România și dedesubturile unei industrii

Știți desigur deja povestea cu ia românească care a inspirat și inspiră desingerii din străinatate. Una dintre cele mai dragi surse de idei pentru colecţiile remarcabilului creator de modă Yves Saint Laurent l-a constituit portul din satele româneşti.

În 1981, maestrul aducea pe scenă manechine de lux, în ii şi fote stilizate, cu părul prins la fel ca în satele noastre…O poveste aparent fără legătură cu “povestea” ce va urma, dar o “poveste-aluzie”.

În acest moment, 9.000 de jucători din industria de haine din România depind de deciziile marilor distribuitori de haine, care joacă în funcție de costuri și sunt pregătiți să plece spre alte țări, dacă găsesc prețuri mai mici. Industria textilă e al doilea mare exportator al României. Într-o industrie de 3 mii de miliarde de euro, România e etichetată ca fiind mâna de lucru a marilor case de modă și a giganților din industria de modă. În fapt, branduri de lux care își cos colecțiile în fabricile românești.

În această duminică, de la ora 18:00, Paula Herlo, corespondent special Știrile PRO TV, intră în culisele industriei textile din România și le prezintă telespectatorilor realitățile cu care se confruntă aceasta. Într-o competițe atât de mare, fabricile românești trebuie să-și redeseneze strategiile ca să nu pună lacăt pe ușă.

81% dintre angajtori se plâng că nu găsesc meseriași

Anul trecut, România a trimis în străinătate mărfuri în valoare de 6 miliarde de euro. Este, de asemenea, unul din cei mai mari angajatori. 80.000 de oameni muncesc în fabricile de confecții, iar nevoia de forță de muncă este dublă. În 70% din fabrici se face muncă de asamblare, iar angajații încasează salariul minim pe economie. Fac muncă brută pentru că personalul calificat nu mai există. 81% dintre angajtori se plâng că nu găsesc meseriași.

“Suntem foarte pricepuți într-o industrie care oferă 200.000 de locuri de muncă. Designerii caselor de modă de lux vin să-și coasă colecțiie la noi și totuși, industria textilă are o poveste încâlcită. Unde am fost pe vremea comunismului și cine a pus la pământ zeci de fabrici, dar și cum au reușit unele dintre ele să-și facă loc pe piața de modă lansând-și propriile mărci”, spune Paula Herlo.